Oana Stoica-Mujea
Scriitoare
De-a lungul timpului au apărut tot felul de personaje ce simbolizau romantismul. Sigur, ele încă mai sunt, sau mai apar, dar mai rar. În ziua de azi lumea nu mai e fascinată de romantism, şi trebuie să mărturisesc că mă număr printre aceste persoane. Cu toate astea am creat şi eu un personaj romantic. Unul care, poate, nu are prea multă consistenţă pentru cititor, dar pentru mine e special.
Povestea asta a început cu personajul Moartea creat de Terry Pratchett. Personajul lui Pratchett este exact aşa cum v-aţi închipuit vreodată Moartea. Un schelet îmbrăcat în negru nedespărţit de legendara coasă. Dacă personajul lui Pratchett nu are nimic de-a face cu romantismul, ci doar cu hilarismul, Alnwë, despre care voi povesti imediat, e tocmai contrariul.
Alnwë (zeiţă a morţii), Doamna Albă sau Moartea. Pe oricare dintre aceste nume aţi striga-o, ea vă va răspunde.
Da, ea e Moartea. O femeie misterioasă, o zeiţă născută din nimic, cu părul alb, cu trupul alb, cu ochii albi şi veşmânt alb. Un fel de Fata Morgana a romantismului fantastic.
Alnwë a apărut pentru prima oară în romanul „Şarama” şi a prins consistenţă atunci când zeii au pus la cale un consiliu. Nu are rost să intru în amănunte. „Şarama” mai există pe piaţă, dar eu, oarecum, am dat-o uitării. Dar de Alnwë nu m-am putut despărţi, fiind singurul personaj pe care l-am îndrăgit cu adevărat.
Rece şi caldă. Alnwë e un fel de moarte îngheţată. Dar dacă exteriorul îi e de gheaţă, interiorul îi e foc. Vă puteţi imagina cum plânge Moartea atunci când e nevoită să conducă un suflet pe ultimul drum? Adevărul e că nici eu nu mi-am putut închipui, dar Alnwë, chiar dacă a fost mereu un personaj secundar, a ştiut să se facă remarcată şi să rămână undeva în inima mea.
Nu a avut niciodată o poveste proprie pentru că nu am vrut să mă îndepărtez de ea. Dacă personajul acesta ar fi mai consistent, sunt aproape convinsă că m-aş plictisi de el. Sau, de ce nu, poate că Alnwë s-ar plictisi de mine şi nu şi-ar mai dori să facă parte din poveştile celorlalţi.
Şi cum spuneam, din punctul meu de vedere, Doamna Albă este personajul romantic ideal. Femeia misterioasă de care oricine se poate îndrăgosti pe furiş. De ce mă uit în urmă, de aceea îmi dau seama că a fost cel mai perfecţionat personaj secundar al meu.
Poate că într-o zi vom fi pregătite, împreună, să spunem şi povestea ei. Dar până atunci cred că fiecare ar trebui să descopere câte ceva în acest personaj. Chiar dacă pentru un timp poveştile fantastice nu vor mai intra în programul meu, ştiu sigur că Alnwë va rămâne mereu. Cu ea am început, iar în ziua în care mă voi hotărî să pun punct, tot cu ea o voi face.
Oana Stoica-Mujea este deja autoarea mai multor lucrări, dintre care amintim Războiul reginelor (2 volume), Indicii anatomice (un foarte apreciat roman poliţist), Regina elfă volumul I etc. O găsiţi pe Oana şi pe blogul său.
Pentru PRwave, Oana Stoica-Mujea a mai scris:
{mosloadposition user10}
