Joi, 1 iulie, la ora 18.00, la Sala de Lectură a Teatrului Act, va avea loc lansarea volumului Cele mai bune 10 filme româneşti ale tuturor timpurilor stabilite prin votul a 40 de critici coordonat de Cristina Corciovescu şi Magda Mihăilescu, apărut în colecţia „Cinema” a editurii Polirom.
Prezintă: Cristina Corciovescu
Moderator: Oana Boca
Într-o anchetă a Asociaţiei Criticilor de Film, 40 de profesionişti din domeniu aparţinînd tuturor generaţiilor au acceptat să răspundă la întrebarea: Care sînt cele mai bune zece lungmetraje de ficţiune româneşti produse din 1912 şi pînă azi?
A rezultat o listă de 59 de titluri, pe primele zece locuri situîndu-se: Reconstituirea (1970), Pădurea spînzuraţilor (1965), Moartea domnului Lăzărescu (2005), 4 luni, 3 săptămîni şi 2 zile (2007), Secvenţe (1982), Nunta de piatră (1973), La Moara cu noroc (1956), A fost sau n-a fost? (2006), Proba de microfon (1980), Croaziera (1981).
Volumul prezintă fiecare film cu ajutorul unor texte critice şi al unor fragmente din cronicile publicate de-a lungul anilor. Astfel se invalidează ideea preconcepută conform căreia critici de vîrste diferite au gusturi şi păreri diametral opuse, dovedindu-se că există în filmografia românească pelicule ce se numără printre preferinţele tuturor generaţiilor.
Declaraţia Cristinei Corciovescu:
Nu e lesne să alegi zece filme din aproape 1 000. Pe fiecare trebuie să-l priveşti cu ochiul de atunci şi cu ochiul de acum şi, pe cît posibil, fără idei preconcepute sau parti-pris-uri. Trebuie să pui în funcţiune cîntarul cel mai fin şi te întrebi dacă el funcţionează cînd e vorba despre artă. ţi-e teamă să nu greşeşti şi să nu fii nedrept. ţi-e milă de filme pe care le-ai iubit cîndva şi pe care altele mai noi le-au înlocuit în inima ta. Te bucuri cînd constaţi că alţi colegi de breaslă gîndesc ca tine. şi îţi pare rău că unii realizatori se vor necăji pentru că filmele lor au căzut sub linie. Toate aceste gînduri au stat la baza acestei cărţi.
Cristina Corciovescu este critic de film, membru al Uniunii Cineaştilor din România , preşedinte al Asociaţiei Criticilor de Film din România şi membru al Federaţiei Internaţionale a Criticilor de Film.
A fost redactor-şef al lunarului Caiet de documentare cinematografică aproape 20 de ani şi redactor-şef al revistei ProCinema (1994-1999).
Colaborator constant la International Film Guide (Londra), coautor al volumelor Secolul cinematografului. Mică enciclopedie a cinematografiei universale (Editura ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989), 1234 cineaşti români. Ghid bio-filmografic (Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1996), Dicţionar de cinema (Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1997), Cinema… un secol şi ceva. O istorie cronologică a cinematografului mondial (3 martie 1895 31 decembrie 2000) (Curtea Veche, Bucureşti, 2002), Lumea filmului. Dicţionar de cineaşti (Curtea Veche, Bucureşti, 2005).
Magda Mihăilescu este critic de film, membru al Uniunii Cineaştilor din România (UCIN) şi Federaţiei Internaţionale a Criticilor de Film (FIPRESCI). Membru în numeroase jurii ale unor festivaluri de film din ţară şi din străinătate. Cronică de film în Flacăra, Informaţia Bucureştiului, Cinema, Contemporanul, Luceafărul, Adevărul, Adevărul literar şi artistic, HBO, Gîndul.
A debutat editorial cu Sophia Loren (Meridiane, Bucureşti, 1969), volum urmat de studii de istoria cinematografului şi eseuri în volume colective. Coautoare a volumului Guardare in faccia il male. Lucian Pintilie tra cinema e teatro (Fondazione Pesaro Nuovo Cinema, 2004). A mai publicat: Aceste gioconde fără surîs. Convorbiri cu Malvina Urşianu (Curtea Veche, Bucureşti, 2006), François Truffaut, bărbatul care iubea filmele (Curtea Veche, Bucureşti, 2009).
{mosloadposition user10}
