de Robin George
Titlu: Ideea de natura – O istorie a gandirii cosmologice europene
Autor: ROBIN GEORGE COLLINGWOOD
Traducator: ALEXANDRU ANGHEL
Format: 13 x 20 cm
Pagini: 304
ISBN: 978-973-111-267-1
Colectie: MATHESIS
Pret catalog: 34 RON
Pret vanzare: 28.5 RON
Ideea de natura nu reprezinta un tratat sistematic despre cosmologie; are mai degraba un caracter istoric si 
interpretativ, incepand cu perspectiva lui Thales si terminandu-se cu perspectiva lui Whitehead despre natura. Cartea este impartita in esenta in trei sectiuni: (1) conceptia greaca despre natura, (2) conceptia renascentista despre natura si (3) conceptia moderna despre natura. Collingwood arata ca, incepand cu perspectiva greaca asupra naturii, filosofii naturalisti greci si-au fundamentat stiinta pe supozitia potrivit careia "lumea naturii este saturata sau patrunsa de minte" si ca mintea este cea care explica ordinea din lumea naturala. Conceptia renascentista despre natura, in general vorbind, compara natura cu un mecanism lipsit de viata si de inteligenta. Originea ordinii din natura era explicata de ganditorii Renasterii prin postularea unui Creator divin. Atat cosmologia greaca cat si cea renascentista sunt bazate pe analogii: analogia dintre lumea naturii si fiinta umana si, respectiv, analogia dintre mecanism si fauritorul acestuia. Cosmologia moderna este de asemenea bazata pe analogie: analogia dintre procesele lumii naturale pe care le studiaza omul de stiinta si "vicisitudinile vietii umane studiate de istorici". In acest sens, el scrie: "Cosmologia moderna nu ar fi putut sa apara decat in urma unei familiarizari generale cu studiile istorice si in particular cu studiile istorice de genul celor care asezau ideea de proces, schimbare si dezvoltare in centrul preocuparii lor si o recunosteau drept categoria fundamentala a gandirii istorice". Astfel, dupa Collingwood, conceptia moderna despre natura presupune doctrina potrivit careia schimbarea este "progresiva" si nu "ciclica", asa cum era la greci, conceptia ca teleologia este prezenta in natura si ca structura trebuie sa fie transformata in functie. Ideea de natura, aparuta la Universitatea Oxford in 1954, trebuie sa fie considerata o opera remarcabila. – Frederick C. Dommeyer
*
Lucrarea lui Collingwood – filozof si istoric britanic de secol XX – reprezinta un demers remarcabil ce vizeaza tratarea ideii de natura prin prisma cosmologiei. Pornind de la ideea potrivit careia au existat trei mari perioade in care filosofia si stiinta au fost in special interesate de acest subiect – Grecia clasica, Renasterea si epoca moderna -, autorul intreprinde o incursiune detaliata, comparativa, bogata informational, prin marile momente ale cosmologiei. De la ganditorii ionieni la cei renascentisti, de la cei premoderni la cei contemporani, Collingwood se apleaca asupra unor concepte fundamentale precum materie-minte, spatiu-timp sau miscare-nemiscare. El puncteaza, de asemenea, ecoul paradigmatic peste timp al unor nume precum Pitagora, Aristotel, Copernic, Newton, Kant, Hegel, Einstein sau Whitehead. Filosoful isi incheie lucrarea cu propria sa teza asupra studiului cosmologiei: orice demers de intelegere si abordare a stiintelor naturii trebuie sa fie strans legat de cercetarea istorica. Aceasta pentru ca orice fapt care intra in sfera cosmologica nu poate fi cu adevarat inteles independent de tesatura de fapte istorice care il presupun. Asadar, viitorul cosmologiei este cel al "trecerii de la ideea de natura la ideea de istorie". – Irina-Gabriela Buda, "Romania libera"
*
Descrierea bibliografica a cartii:
Robin G. Collingwood, Ideea de natura. O istorie a gandirii cosmologice europene, traducere din limba engleza: Alexandru Anghel, Editura Herald, Colectia Mathesis, Bucuresti, 2012, 304 p.
Cuprins
Prefata 5
Introducere 11
1. Stiinta si filozofie 11
2. Conceptia greaca despre natura 15
3. Conceptia renascentista despre natura 16
4. Perspectiva moderna asupra naturii 23
5. Consecintele acestei perspective 30
PARTEA I
COSMOLOGIA GREACA 53
I Ionienii 55
1. Stiinta naturii la ionieni 55
2. Limitele stiintei naturale ioniene 72
3. Sensul cuvantului "natura" 76
II Pitagoreicii 85
1. Pitagora 85
2. Platon: teoria formelor 95
3. Cosmologia lui Platon: Timaios 119
III Aristotel 133
1. Sensul cuvantului physis 133
2. Natura ca miscare prin sine 136
3. Teoria cunoasterii in filosofia lui Aristotel 141
4. Teologia lui Aristotel 144
5. Pluralitatea miscatorilor nemiscati 147
6. Materia 150
PARTEA II
CONCEPTIA RENASCENTISTA DESPRE NATURA 155
I Secolele al șaisprezecelea și al șaptesprezecelea 157
1. Anti-aristotelismul 157
2. Cosmologia Renasterii. Prima etapa 160
3. Copernic 162
4. Cosmologia Renasterii. A doua etapa 165
5. Bacon 169
6. Gilbert si Kepler 170
7. Galileo 171
8. Mintea si materia. Materialismul 173
9. Spinoza 177
10. Newton 179
11. Leibniz 184
12. Rezumat: comparatie intre cosmologia greaca si cea renascentista 186
II Secolul al optsprezecelea 189
1. Berkeley 190
2. Kant 194
III Hegel: trecerea la conceptia moderna despre natura 201
PARTEA III
CONCEPTIA MODERNA DESPRE NATURA 221
I Conceptul de viata 223
1. Biologia evolutionista 223
2. Bergson 228
II Fizica moderna 237
1. Vechea teorie a materiei 238
2. Implicatiile si inconsistentele acestei conceptii 239
3. Noua teorie a materiei 243
4. Finitudinea naturii 253
III Cosmologia Moderna 261
1. Alexander 262
2. Whitehead 272
3. Concluzie: de la natura la istorie 287
Index 292
Filosof si arheolog britanic, renumit pentru opera sa din domeniul esteticii si filosofiei istoriei. Profesor de metafizica la Magdalen College, Oxford. A fost influentat in principal de idealisti italieni precum Croce, Gentile si Guido de Ruggiero, cu ultimul fiind de altfel prieten apropiat, precum si de figuri ca Hegel, Kant, Vico, Bradley si J.A. Smith. In timpul anilor ’50 si ’60 filosofia istoriei formulata de el a ocupat un loc central in dezbaterea referitoare la natura explicatiei in stiintele sociale si la faptul daca acestea sunt reductibile la explicatii din domeniul stiintelor naturii. In urma eforturilor interpretative ale lui W.H. Dray, contributia lui Collingwood in domeniul filosofiei istoriei ajungea sa fie considerata un antidot puternic la ideea de unitate metodologica a lui Carl Hempel. Collingwood este autorul unuia dintre cele mai importante tratate de metafilosofie scris in prima jumatate a secolului al XX-lea, An Essay on Philosophical Method, care reprezinta o incercare sustinuta de explicare a motivelor pentru care filosofia este o disciplina autonoma cu o metoda si o tematica diferite de subiectele abordate in stiintele naturii si in cele exacte.
El este deseori descris ca fiind unul dintre idealistii britanici, desi aceasta eticheta nu reuseste sa surprinda tipul sau specific de idealism, care este mai degraba conceptual decat metafizic. In corespondenta sa cu Gilbert Ryle, Collingwood insusi respingea eticheta de "idealist" fiindca nu era de acord cu asumptiile rationaliste extreme, care au format o mare parte din idealismul britanic de la inceputul secolului XX.
Opera (selectiv)
– Speculum Mentis, or The Map of Knowledge;
– An Essay on Philosophic Method;
– An Essay on Metaphysics;
– The New Leviathan;
– The Idea of Nature;
– The Idea of History etc.
Din aceeasi colectie va recomandam: Noua frontiera a religiei si stiintei.
