rima lecţie despre cum să corelăm inteligent elementele nutritive
Aproape 96% din alimente sunt constituite din substanţe organice şi apă restul de 4% fiind substanţe minerale.
Substanţele organice, constituind aproximativ 45-50% din hrană, se pot împărţi la rândul lor în: substanţe primare, provenite direct din alimentele de origine vegetală şi substanţe secundare, provenite din alimente de origine animală, prin prelucrarea celor primare.
Proteinele, lipidele şi glucidele reprezintă componenţii organici ai dietei. Pe lângă aceştia, o mare însemnatate într-o alimentaţie corectă o au vitaminele şi mineralele.
Proteinele sunt cele mai importante substanţe organice, fiind utilizate drept “cărămizi” pentru construcţia structurilor organice. Proteinele intră în compoziţia enzimelor, a anticorpilor şi a hormonilor proteici. Tot ele transportă gazele respiratorii, apară organismul împotriva atacurilor virale şi microbiene, iar în cazuri de inaniţie pot deveni combustibil.
Prin arderea unui gram de proteine, organismul obţine 3,83 kilocalorii. Trebuie spus că proteinele nu se absorb ca atare în organism ci sunt descompuse până la stadiul de aminoacizi, iar producerea de noi proteine din aminoacizi este influenţată de hormoni anabolizanţi precum insulina şi testosteronul.
Lipidele, numite şi grăsimi, reprezintă material energetic, deoarece 1 gram din aceste substanţe se descompune prin eliberarea a 9,4 kilocalorii. O altă trăsătură a grăsimilor, de obicei vegetale sau, mai rar, animale, este de a solubiliza unele vitamine: A, D, E, K. De aceea, colesterolul, atunci când nu depăşeşte 150-250 mg/100ml este folositor, deoarece cu ajutorul lui se formează acizii biliari, utilizaţi pentru emulsionarea grăsimilor.
Ajungem şi la cea de-a treia grupă de componenţi organici ai hranei, şi anume carbohidraţii.
Carbohidraţii, hidraţii de carbon, glucidele sau zaharurile reprezintă, fără îndoială, cele mai cunoscute şi apreciate substanţe organice. Organismul nostru foloseşte carbohidraţii ca material energetic, iar transformarea lor în energie se produce în trei faze: faza digestivă, faza anaerobă şi faza aerobă.
Cantitatea de carbohidraţi din sânge, numită glicemie, trebuie să se situeze, în mod normal, în jurul a 90-120 mgr/100ml. Când scade, au loc procese de generare a zaharurilor din proteine, iar când creşte, se poate ajunge la glicozurie, diabet etc.
Odată enumerate toate aceste componente nutritive, putem trece la recomandări despre ceea ce trebuie să conţină o dietă raţională.
Majoritatea medicilor nutriţionişti recomandă, pentru a avea un regim de viaţă echilibrat, să consumăm următoarele alimente:
– carne – de 4-5 ori pe săptămână. Ideală este carnea slabă, de pui sau peşte, preparată într-un mod natural, la grătar, fără grăsimi;
– lactate – la fiecare masă, în special brânză dulce dietetică, iaurt dietetic, sana, chefir sau lapte bătut;
– ouă – în jur de 5 ouă pe săptămână, de preferinţă fierte;
– mezeluri – trebuie evitate pe cât posibil, sau înlocuite cu şuncă slabă sau muşchi file.
– cereale – la fiecare masă, preferabil pâine neagră (cu grad scăzut de extracţie), orez, paste, biscuiţi etc.
– grăsimi – uleiuri, de două ori pe zi;
– legume, fructe – cât mai des posibil. Este foarte bine, de altfel, ca dulciurile să fie înlocuite, în mare proporţie, cu fructe;
– apă (sau sucuri naturale)– cantitatea ideală de lichide consumate este de aproximativ 2-3 litri pe zi.
Utilizând aceste informaţii în mod corect, putem ajunge la un regim alimentar echilibrat.
Acum fiecare dintre noi poate obţine un ajutor suplimentar, apelând la sfatul medicilor parteneri în campania ReductoStart, campanie de informare asupra riscurilor obezităţii.
Medicii parteneri în campanie, provin din centre universitare din toată ţara şi oferă o consultaţie de specialitate gratuită tuturor persoanelor care s-au decis să slăbească sănătos.
Înscrierea în program se poate face accesând site-ul www.reductostart.ro, sau apelând Call Center-ul cu numărul de telefon cu tarif normal, 021-252.33.43.
{mosloadposition user10}
