Despre Personal Branding si alte introspectii
De Adriana Olariu, copywriter in sindicatul creativitatii inteligente, the Syndicate
Trăim în vremuri în care totul se consumă: produse, servicii, timp, nervi etc. Totul si toţi în jur poartă etichete. Consumăm smântâna X, mergem în clubul Y, citim revista Z şi aşa mai departe. Iar noi, cei din agenţiile de publicitate, ne asumăm un mare merit în tot acest peisaj: construcţia de branduri. Însă poate ar trebui să ne luăm un răgaz şi să ne adresăm întrebarea: Cine construieşte pe cine?
Una din cele mai controversate dezbateri, care a încins neuroni încă din perioade în care nici măcar nostalgia nu ne poate duce, porneşte de la o întrebare care, deşi stârneşte chicoteli în rândul “iniţiaţilor” din zilele noastre, este pe cât se poate de complicată: Cine a fost primul – oul sau găina? Este adevărat că pe măsură ce vremurile s-au apropiat de epoca Smart, această întrebare s-a deghizat în mai multe forme: Oferta generează cererea sau cererea generează oferta?, A oferi ceea ce publicul cere sau a-ţi crea publicul în funcţie de ceea ce oferi? sau – recent adresata Cine construieşte pe cine?
Doza de aroganţă caracteristică angajatului dintr-o agenţie de advertising îl face pe acesta să-şi atribuie puterea de a da naştere unui brand, bazându-se pe expertiza sa, dar, aş adăuga, şi pe o influenţă exterioară, de care nu este conştient. Pentru că în lumea mai sus descrisă nu poţi pune o etichetă fără să fii etichetat. Şi suntem sau nu conşienţi de asta. Eu aş paria mai mult pe nu, însă excepţii există în orice situaţie. Cu alte cuvinte, suntem un brand care generează branduri. Şi când spun că o persoană este un brand, nu mă refer la cine este ea, ci la cine este ea în ochii celorlalţi, ai publicului, ai consumatorului.
Afirm acest lucru deoarece suntem produsul influenţelor, părerilor, etichetelor celorlalţi. Şi cu siguranţă există un studiu al cercetătotilor britanici care să-mi susţină afirmaţia cu date ştiinţifice. Acum că ştim asta, în loc să căutăm să confirmăm sau să infirmăm spusele mele, propun să ne folosim de această informaţie şi să o punem în slujba construcţiei de branduri. De exemplu, dacă am despre mine următoarele date: sunt răbdător, oarecum aiurit, vesel şi optimist – şi le conştientizez şi le accept, următotul pas ar fi să le pun la bătaie şi să mă bazez pe ele atunci cănd o să construiesc un brand. Pentru că exact asta face şi consumatorul: priectează nevoi, frustrări, bucurii, speranţe pe un anumit produs sau serviciu şi îl clădeşte pornind de la ceea ce ştie, crede, simte despre el însuşi.
Şi în acest fel, branduri se construiesc în fiecare zi şi nu trebuie să lucrezi într-o agenţie de advertising ca să poţi să-ţi atribui această capacitate. Dar dacă totuşi aici îţi desfăşori activitatea în câmpul muncii, ai putea să ieşi pentru o clipă din biroul tău de confort şi să îţi recunoşti şi statuturile de produs al societăţii în care trăieşti, de consumator, de reprezentant al publicului şi de generator de etichete, pe lângă cel de constructor de brand.
Şi acum, gândiţi-vă la Chuck Norris. Da, Chuck Norris. El este dovada vie a unui brand de succes construit pe baza etichetelor. Cu siguranţă, în momentele tinereţii, în care trăgea duble pe platouri de filmare cu demonstraţii de stăpânire fermă a artelor marţiale, oricât de erou s-ar fi simţit, nu se gândea că într-o bună zi va ajunge indestructibil. Însă azi este. Cel puţin pentru opinia publică în materie de divertisment şi ficţiune la nivel mondial. Dar asta ştiaţi deja. Ceea ce probabil mulţi nu stiu este că, în realitate, extrem de religiosul Chuck Norris a îmbrăţişat aceste etichete venite din exterior şi a reuşit astfel să vândă alte branduri. Şi, spre marea mea admiraţie pentru această iniţiativă, există spoturi publicitare în mai multe limbi care demonstrează asta.
Iar acest lucru mă face să îmi permit o aroganţă (am voie, lucrez în advertising) şi să adaug la lista în continuă creştere cu Chuck Norris Facts următoarea afirmatie: Chuck Norris nu construieşte branduri, el este definiţia construcţiei de brand.
Adriana Olariu: Cu o inclinatie aparte catre analiza si introspectie, vad creatia ca pe un joc, insa niciodata o joaca. Este ca si cum ai construi ceva in care pui o mica parte din tine, ca apoi sa il dezvalui unei tari intregi. Copywriting-ul este o forma de expunere destul de interesanta si intriganta
{mosloadposition user9}
