Comisia Europeană și-a prezentat punctul de vedere referitor la viitorul politicii UE în domeniul justiției. La patru ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, construirea unui spațiu european de justiție a progresat cu pași rapizi. Comisia a adoptat măsuri în domeniul justiției menite să reducă birocrația și costurile pentru cetățeni și întreprinderi, să impulsioneze redresarea economică și să ușureze viața practică a cetățenilor care își exercită dreptul la liberă circulație. Obiectivul Comisiei pentru viitor este să realizeze noi progrese în direcția creării, până în 2020, a unui spațiu european comun de justiție pe deplin funcțional, întemeiat pe încredere, mobilitate și creștere.
„În decurs de numai câțiva ani, politica în materie de justiție a ajuns în prim-planul activității Uniunii Europene, un fenomen comparabil cu imboldul dat pieței unice în anii ’90. Am parcurs un drum lung, dar mai sunt multe de făcut în vederea dezvoltării unui adevărat spațiu european de justiție,” a declarat doamna vicepreședinte Viviane Reding, comisarul UE pentru justiție. „A crea punți între diferitele sisteme judiciare înseamnă a instaura un climat de încredere. Un adevărat spațiu european de justiție poate funcționa în mod optim numai dacă există încredere în sistemele judiciare naționale. Trebuie să ne concentrăm, de asemenea, asupra altor două provocări: mobilitatea cetățenilor și a întreprinderilor UE într-un spațiu fără frontiere interne și contribuția politicii UE în domeniul justiției la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă în Europa”.
Sfârșitul anului 2014 va reprezenta un moment de răscruce în evoluția politicii UE în domeniul justiției. La 1 decembrie 2014 se vor încheia atât Programul de la Stockholm 
al Consiliului European, cu o durată de cinci ani, cât și planul de acțiune al Comisiei (IP/10/447) aferent acestuia, care stabilește prioritățile pentru crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție. Tot atunci se va încheia și etapa de tranziție prevăzută în Tratatul de la Lisabona în domeniul justiției. Se va permite astfel eliminarea restricțiilor actuale în ceea ce privește controlul judiciar exercitat de către Curtea Europeană de Justiție și rolul Comisiei în calitate de gardian al tratatelor în domeniul cooperării judiciare și polițienești în materie penală. Așadar, Comisia va avea competența de a lansa acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor în cazul în care legislația UE, aprobată în prealabil în unanimitate de către statele membre, nu a fost pusă în aplicare în mod corect.
Marți, 11 martie, a fost publicată viziunea Comisiei privind viitorul politicii UE în domeniul justiției, împreună cu viitoarea agendă în domeniul afacerilor interne (a se vedea IP/14/234). Ambele viitoare agende sunt elaborate sub formă de comunicări. În domeniul justiției, Comisia a identificat trei provocări esențiale: consolidarea încrederii reciproce, facilitarea mobilității și contribuția la creșterea economică.
-
Instaurarea unui climat de încredere. Încrederea reciprocă este piatra de temelie pe care ar trebui să se întemeieze politica UE în domeniul justiției. Instrumentele UE precum mandatul european de arestare sau normele privind chestiunile referitoare la conflictul de legi între statele membre necesită un nivel ridicat de încredere reciprocă între autoritățile judiciare din diferite state membre. Deși UE a pus baze solide pentru promovarea încrederii reciproce, este totuși necesar ca aceasta să fie consolidată în continuare pentru a se asigura că cetățenii, practicienii din domeniul dreptului și judecătorii acordă o încredere deplină hotărârilor judecătorești, indiferent de statul membru în care acestea au fost pronunțate.
-
Mobilitatea. Europenii își exercită din ce în ce mai mult dreptul la liberă circulație: ei călătoresc, studiază, se căsătoresc, întemeiază o familie, cumpără și vând produse și servicii peste hotarele naționale, în întreaga Europă. În prezent, aproape 14 milioane de cetățeni ai UE își au reședința pe teritoriul unui stat membru ai cărui resortisanți nu sunt. Chiar dacă cetățenii își exercită din ce în ce mai mult drepturile, aceștia întâmpină încă o serie de dificultăți de ordin practic și juridic atunci când încearcă să își exercite într-un alt stat membru drepturile de care dispun în țara lor de origine. Comisia abordează aceste obstacole cotidiene. În ultimul său raport privind cetățenia Uniunii, aceasta a propus, de exemplu, 12 acțiuni menite să consolideze drepturile cetățenilor (IP/13/410 și MEMO/13/409). Politica în domeniul justiției ar trebui să continue, în mod prioritar, să elimine obstacolele din calea cetățenilor UE care își exercită dreptul de a circula liber și de a locui în orice țară din UE.
-
Creșterea. În decursul ultimilor ani, politicile în domeniul justiției au fost mobilizate pentru a susține întreprinderile, precum și creșterea și stabilitatea economică prin îmbunătățirea accesului la justiție și prin facilitarea soluționării litigiilor. Iată câteva exemple în acest sens: garantarea faptului că o hotărâre judecătorească pronunțată într-un stat membru poate fi recunoscută în alt stat membru, fără proceduri birocratice (IP/12/1321); propunerea unei legislații europene comune în materie de vânzare cu caracter facultativ, în temeiul căreia întreprinderile pot opta să se lanseze în afaceri în cele 28 de țări ale UE (MEMO/14/137); o legislație modernă privind protecția datelor pentru piața unică digitală (MEMO/14/60) și adoptarea unor măsuri menite să instaureze o „cultură a salvării și a redresării” cu privire la insolvabilitatea transfrontalieră (IP/12/1354). În viitor, politica UE în domeniul justiției ar trebui să continue să sprijine redresarea economică, creșterea și lupta împotriva șomajului. Sunt necesare reforme structurale pentru a se asigura că sistemele juridice pot produce rezultate prompte, fiabile și demne de încredere în ceea ce privește justiția. Întreprinderile trebuie să aibă convingerea că vor fi în măsură să asigure respectarea contractelor și să trateze litigiile în mod eficace pe întreg teritoriul UE, fără a fi frânate de obstacolele cu care încă se mai confruntă.
Pentru a aborda aceste provocări, Comisia propune ca viitoarea politică UE din domeniul justiției să se bazeze pe o combinație de diferite metode: consolidarea a ceea ce s-a realizat până acum, codificarea legislației și a practicilor UE în vigoare, după caz, și completarea, după caz, a cadrului existent cu noi inițiative. Va fi necesară o analiză de la caz la caz, precum și evaluări ale impactului pentru a decide care este cea mai adecvată abordare în fiecare domeniu.
Consolidarea este necesară, de exemplu, pentru a garanta existența unor căi de atac eficace și a unor autorități naționale independente în materie de asigurare a respectării legii care să se asigure că drepturile sunt aplicate efectiv pe teren, pentru a se oferi formare profesională judecătorilor și practicienilor din domeniul dreptului, astfel încât aceștia să devină adevărați specialiști în dreptul Uniunii și pentru a îmbunătăți utilizarea tehnologiei informației în instanțe, în cadrul procedurilor judiciare și extrajudiciare.
Codificarea legislației UE și a jurisprudenței Curții Europene de Justiție în vigoare ar putea fi avută în vedere în domeniul legislației privind protecția consumatorilor sau drepturile procedurale pentru persoanele suspectate de a fi săvârșit infracțiuni, prin raționalizarea cadrului existent, precum și prin facilitarea accesului la drepturi pentru cetățeni și întreprinderi.
Completarea politicilor în domeniul justiției și a instrumentelor juridice în vigoare ar trebui să se deruleze întotdeauna pentru a consolida încrederea reciprocă, a facilita viața cetățenilor și a aduce o contribuție suplimentară la creșterea economică. Printre abordările pentru care se poate opta se numără, de exemplu, recunoașterea reciprocă, metoda tradițională de armonizare și armonizarea opțională a dreptului material sau procedural.
Următoarele etape
Parlamentul European și Consiliul au purtat deja discuții privind viitorul politicilor UE în domeniul justiției. Colegiul comisarilor a organizat, la data de 25 februarie, o dezbatere de orientare. Comunicarea Comisiei va constitui baza pentru noi dezbateri, îndeosebi în cadrul reuniunii Consiliului European din data de 24 iunie.
Context
Politica UE în domeniul justiției a evoluat profund în ultimii ani. Abia în 2010, odată cu începutul mandatului actualei Comisii, a fost creat un portofoliu în materie de justiție. De atunci, Comisia a lansat peste 50 de inițiative în acest domeniu, realizând 95 % din măsurile prevăzute în cadrul programului de la Stockholm și punând bazele pentru construirea unui adevărat spațiu european de libertate, securitate și justiție în serviciul cetățenilor Europei — unul dintre obiectivele cruciale ale UE menționate în Tratatul de la Lisabona.
În doar câțiva ani, s-au luat măsuri importante: instituirea de noi norme ale UE privind drepturile victimelor (IP/12/1200), consolidarea dreptului la un proces echitabil pentru persoanele suspectate în cadrul procedurilor penale (IP/12/575, IP/13/995, IP/13/921) și facilitarea recunoașterii hotărârilor judecătorești (IP/12/1321) au îmbunătățit accesul la justiție, în timp ce propunerile Comisiei privind protecția datelor cu caracter personal sunt menite să consolideze drepturile fundamentale și piața unică digitală (MEMO/14/60). De asemenea, Comisia a inițiat instituirea unui Parchet European pentru a se asigura că fiecare euro din bugetul UE poate fi utilizat în scopul căruia i-a fost destinat și este protejat împotriva infractorilor (MEMO/14/124). De asemenea, inițiative precum Tabloul de bord al UE în materie de justiție (IP/13/285) au subliniat importanța unor sisteme și politici eficace în domeniul justiției pentru creșterea economică.
În luna noiembrie a anului trecut, Comisia Europeană a organizat o conferință intitulată „Assises de la Justice” (IP/13/1117), reunind judecători, avocați, cadre universitare, factori de decizie și reprezentanți ai mediului de afaceri din întreaga Europă pentru a dezbate viitorul politicilor în domeniul justiției. În ianuarie 2014, a fost organizată o conferință similară pentru a discuta despre viitorul politicilor UE în domeniul afacerilor interne.
Anexă: Încrederea în sistemele judiciare naționale
Surse: Sondajul Eurobarometru 385 din noiembrie 2013 — Justiția în UE
Pagini Utile
-
Link către MEMO: MEMO/14/174
-
Link către fișele actualizate ale conferinței intitulate „Assises de la Justice”
-
Pagina de internet a dnei Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisarul UE pentru justiție
-
Puteți urmări activitatea dnei vicepreședinte pe Twitter: @VivianeRedingEU
-
Puteți urmări EU Justice pe Twitter: @EU_Justice
