Cartea secretă a Fridei Kahlo, de F.G.Haghenbeck, apare la editura Nemira, în colecția Babel, coordonată de Dana Ionescu.
În roman sunt îmbinate relatări din epocă, mărturii, fragmente de jurnal și indicii autobiografice din tablouri pentru a reda complicata existență a unei dintre cele mai cunoscute și controversate artiste din întreaga lume.
Relația Fridei Kahlo cu arta, cu viața și moartea, cu politica, precum și cu personaje marcante ale epocii ei ca Diego Riviera, Troțki, Heminway, Dalí sau Henry Miller se dezvăluie capitol după capitol.
Cartea Plantei de Mentă, un carnețel negru, cu rețete culinare după care se pregăteau ofrandele cu ocazia Zilei Morților, s-a descoperit cândva printre obiectele personale ale Fridei Kahlo. Inspirat de această mărturie emoționantă și de tablourile Fridei, H.G. Haghenbeck a început să reconstituie viața celebrei pictorițe.
Biografie și ficțiune, poveste și istorie, Cartea secretă a Fridei Kahlo desenează destinul implacabil al unei artiste, al unei femei, al unui spirit tulburat.
„Dintre toate locurile casei, bucătăria era inima ce o făcea să palpite, transformând o clădire inertă într-o ființă vie. Mai mult decât o simplă locuință, Casa Albastră era sanctuarul, refugiul și altarul stăpânei sale. Casa Albastră era Frida. În ea strângea amintiri ale trecerii sale prin viață. Era un loc unde conviețuiau fără probleme portretele lui Lenin, Stalin, Mao Zedong cu catapetesme rustice ale Fecioarei de Guadalupe.“
Frida Kahlo (6 iulie 1907 – 13 iulie 1954) este o pictoriță mexicancă faimoasă în întreaga lume pentru picturile în stil suprarealist, cu puternice influențe indigene, dar și pentru viața tumultoasă care este redată autobiografic în arta ei. În 17 septembrie 1925, Frida a avut un accident extrem de grav într-un autobuz, în urma căruia a suferit numeroase fracturi. Deși a reușit să se recupereze, durerile o vor însoți toată viața și îi vor modela arta. Din cele 140 de lucrări de pictură, 55 sunt autoportrete, cu o simbolistică complexă, legată de suferințele sale fizice, dar și de mitologia mexicană. În 1938, artista a avut prima și singura galerie solo în Statele Unite ale Americii, la galeria Julien Levy. Apoi, la invitația lui André Breton, a mers în Franța în 1939 și a avut o expoziție la Paris. Cu această ocazie, Muzeul Luvru a cumpărat una din lucrările expuse, “Cadrul”(“The Frame”) – prima operă de artă realizată de un artist mexican în secolul al XX-lea cumpărată de celebrul muzeu. A fost căsătorită cu pictorul mexican Diego Rivera. Frida Kahlo a murit în 13 iulie 1954, la o săptămână după ce împlinise 47 de ani. Cu câteva zile înainte să se stingă din viață, notase în jurnal: “Sper ca plecarea să fie veselă, și să nu mă întorc niciodată.”
F.G. Haghenbeck s-a născut în 1965 la Ciudad de México. Pasionat de istorie și de literatură, a început să le îmbine în ficțiune. În anul 2006 a debutat cu romanul Trago Amargo, inspirat de filmul Noaptea iguanei. După ce a scris o biografie romanțată a muzicianului Agustín Lara, în anul 2009 a publicat romanul Cartea secretă a Fridei Kahlo (Hierba Santa ó La libreta perdida de Frida Kahlo), tradus în șaptesprezece limbi, primind Mențiune la Latino Book Award, precum și alte distincții. Cel mai recent roman al său este Querubines en el infierno (2015). În afară de proză scurtă în volume colective, autorul a mai publicat romane grafice și benzi desenate. A lucrat în mai multe muzee, după care a devenit realizator de emisiuni. În ultimii ani s-a dedicat în totalitate scrisului și locuiește într-un orășel de lângă Puebla.
