Atacul de panică este una dintre cele mai frecvente afecţiuni la momentul actual. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 264 de milioane de adulţi suferă de anxietate severă, prevalenţa bolilor mintale crescând de la un an la altul. Din păcate, puţine persoane cer ajutorul specialiştilor, iar acest lucru duce la dezechilibre majore pe termen lung. Deşi atacurile de panică sunt scurte ca durată (între câteva minute şi o jumătate de oră), intensitatea lor poate avea urmări grave atât asupra psihicului, cât şi a corpului fizic. Atunci când apar atacurile de panică, de obicei corpul reacţionează ca urmare a suprasolicitării nervoase.
Astfel, multe persoane acuză palpitaţii, hiperventilaţie, transpiraţie, tremurat sau tulburări gastrointestinale. Netratate, atacurile de panică generează un cerc vicios şi duc la anxietate severă. Cum nu putem trăi izolaţi într-o lume lipsită de stimuli externi, putem măcar să conştientizăm care sunt factorii declanşatori ai atacurilor de panică, precum şi cum le putem gestiona. Astfel, iată câteva dintre situaţiile care provoacă atacurile de panică.
sursa foto
1. Sindromul „burnout”
Statul peste program la locul de muncă a devenit o obişnuinţă pentru multe persoane. Atunci când psihicul este suprasolicitat, corpul percepe acest disconfort ca pe o ameninţare, astfel, atacurile de panică reprezintă un semnal de alarmă asupra unei situaţii care nu este în regulă. Cu toţii ne dorim să avansăm din punct de vedere profesional, însă nu trebuie să neglijăm odihna. Cu cât corpul este mai slăbit, cu atât şansele de a avea atacuri de panică sunt mai mari. Chiar dacă de regulă, atacurile de panică apar în situaţii neprevăzute sau momente care ne-au cauzat traume în trecut, ele pot apărea şi în momente familiare, atunci când credem că suntem stăpâni pe noi înşine şi pe propriile emoţii. Astfel, multe persoane care suferă de sindromul „burnout” confirmă că au avut episoade de tremurat, tensiune musculară, puls accelerat, disconfort abdominal sau stări de teamă şi alertă. Dacă simptomele enumerate mai sus ţi se par cunoscute, poate ar fi cazul să nu te mai neglijezi şi să ai grijă de sănătatea ta. Exerciţiile de yoga şi meditaţia ghidată te vor ajuta să îţi oxigenezi corpul şi să îţi relaxezi musculatura, fiind tehnici de relaxare în cazul atacurilor de panică folosite des de catre specialisti.
2. Situaţiile noi pot genera anxietate
De obicei, schimbările ne ajută să evoluăm şi să ajungem la cea mai bună versiune a noastră. Ȋnsă, de foarte multe ori, necunoscutul ne produce teamă: teama de a nu da greş, de a fi judecat/ă sau de a nu mai putea reveni la statutul iniţial. Unele persoane de adaptează rapid la schimbări, altele au nevoie de luni de terapie pentru a depăşi episoadele anxioase. Indiferent că vorbim de mutatul în altă ţară, schimbarea locului de muncă sau venirea unui copil pe lume, unii oameni au angoasă de necunoscut şi, deşi îşi doresc schimbarea, o întâmpină cu probleme care adesea se materializează în atacuri de panică. De asemenea, nu numai schimbările majore pot produce un dezechilibru la nivel emoţional, ci şi micile modificări ale stilului de viaţă. Sunt persoane cărora li se declanşează atacuri de panică prin simplul fapt că traversează locuri aglomerate, întâlnesc oameni noi sau se află în camere în care este foarte cald. Acestea se numesc atacuri de panică predispuse situaţional, cele care apar în urma unor anumiţi stimuli şi nu survin fără excepţie în situaţia respectivă.
3. Excesul de cofeină şi energizante
Cu toţii ne dorim să avem energie şi să fim cât mai productivi în viaţa de zi cu zi. Ȋn acelaşi timp, consumul excesiv de energizante şi cofeină poate declanşa rapid atacuri de panică. Indiferent de natura băuturilor energizante (ceai negru/verde, cafea, energizant), ele trebuie consumate în cantităţi moderate, întrucât excesul lor suprasolicită sistemul nervos şi circulator. Dacă ai simţit vreodată că încep să îţi tremure mâinile din neant, să respiri sacadat sau ai avut senzaţia unui infarct, atunci ar trebui să limitezi consumul de cofeină.
4. Activităţi fizice în exces
Sportul este, în general, cel mai bun prieten al omului. El ne ajută să ne meţinem silueta, să avem un tonus bun, dar, practicat în exces, poate cauza probleme. La fel ca în cazul persoanelor care suferă de sindromul „burnout”, cei care nu iau pauză de la activităţile sportive riscă să clacheze, să fie epuizaţi şi, în final, să aibă atacuri de panică. Este adevărat că prin sport se eliberează endorfinele, însă orice lucru făcut în exces are urmări negative. Această stare de epuizare fizică şi psihică este întâlnită chiar şi în rândul sportivilor de performanţă, care, din dorinţa de a avansa rapid, se suprasolicită, iar în cadrul competiţiilor sportive se confruntă cu atacuri de panică şi frici iminente.
5. Afecţiuni fizice
Atunci când suferim de anumite afecţiuni fizice, automat ni se modifică şi stările emoţionale. Teama de a fi neputincios sau frica de moarte sunt doar câteva dintre gândurile care ne trec prin cap atunci când aflăm că suferim de o anumită boală. Astfel, multe persoane care suferă de boli cronice se confruntă cu stări de anxietate şi depresie şi, implicit, cu atacuri de panică. Atunci când vine vorba de vindecare, starea psihică joacă un rol esenţial. Există persoane ale căror vindecare fizică a fost împiedicată de tulburările de anxietate. Ştim cu toţii că boala este un lucru îngrozitor, însă dacă te confrunţi cu stări pe care nu le poţi controla, este indicat să apelezi la un terapeut. Terapia te poate ajuta să îţi rezolvi anumite probleme emoţionale şi să grăbeşti vindecarea fizică.
Când este cazul să ceri ajutorul specialiştilor?
Ȋn general, atacurile de panică sunt extrem de frecvente şi majoritatea oamenilor se confruntă cu ele măcar o dată în viaţă. Totuşi, dacă epsisoadele anxioase persistă, ar fi bine să ceri sfatul specialistului. Aici sunt câteva dintre situaţiile care îţi indică faptul că ai nevoie de ajutor:
- Atacurile de panică îţi împiedică activitatea zilnică (eviţi locurile care îţi provoacă disconfort până când ajungi să te izolezi total. De exemplu, nu mai foloseşti mijloacele de transport în comun sau eviţi să mai ieşi din casă.
- Atacurile de panică îţi provoacă probleme fizice. Ȋn timp, atacurile de panică slăbesc inima sau pot provoca probleme psiho-somatice, cum ar fi tulburările de alimentaţie.
- Simţi că ai nevoie şi de tratament medicamentos. De cele mai multe ori, tulburările anxioase se soluţionează prin psihoterapie, însă dacă simţi că terapia este ineficientă, apelează la un psihiatru. Nu îţi face probleme! Nu este o ruşine în a merge la psihiatru. Important este să ajungi la un echilibru cu tine însuţi/însăţi.
Atacurile de panică ne împiedică să ne bucurăm de viaţă şi să avem un stil de viaţă sănătos. Dacă şi tu te confrunţi cu aceste tulburări, nu ezita să apelezi la persoanele avizate şi să începi să ai un stil de viaţă armonios. De asemenea, dacă treci prin perioade solicitante, încearcă aceste metode de relaxare pentru a diminua apariţia atacurilor de panică.
