Mark Twain
Editura Herald
Mark Twain nu are nevoie de nicio introducere. Scriitorul remarcabil cunoscut la nivel mondial nu se dezice nici atunci când vine vorba despre autobiografia sa.
„Intenționez ca, atunci când această autobiografie va fi publicată, după moartea mea, aceasta să devină un model pentru toate autobiografiile viitoare și mă aștept deopotrivă să fie citită și apreciată timp de multe secole datorită formei și metodei sale – o formă și o metodă prin caree trecutul și prezentul sunt aduse tot timpul în față, având ca rezultat contraste care aprind interesul cititorului, precum atingerea dintre remene și oțel. În plus, în această autobiografie nu am ales aspectele spectaculoase din viața mea, ci experiențele obișnuite care fac parte din viața unui om de rând, pentru că aceste episoade îi sunt familiare și îl fac să-și descopere propria viață oglindită în pagina tipărită.
I-am spus lui Howells că această autobiografie va dăinui cu ușurință vreo 2000 de ani, iar apoi o va lua de la capăt și va dăinui mai departe.” – Introducere
Mark Twain povestește, într-un mod cuceritor, situații diferite petrecute de-a lungul timpului. De la experiențe din copilărie și până la întâmplări din viața de adult.
Veți vedea aduse în atenție și probleme serioase – sclavia (și reacția lui Mark Twain la început și pe măsură ce a crescut) – și întâlniri diverse, ori noi cunoștințe (niște evrei).
Din informațiile împărtășite de Mark Twain ne putem da ușor seama că autorul a avut darul povestirii de mic:
„Sunt obișnuit să nu se țină cont de părerile mele. Mama a fost cea care a început să facă asta când aveam șapte ani. (…) … un vecin a întrebat-o:
– Dumneavoastră credeți vreodată ce spune băiatul ăla?
– E un izvor nesecat de adevăruri, dar nu poți aduna tot puțul într-o singură găleată. Îi știu media, așa că nu mă păcălește niciodată. Resping treizeci la sută din ce spune, înfloriturile lui, dar ceea ce rămâne e un adevăr perfect și neprețuit, fără niciun defect.” (p. 235)
„Principiile mele au rămas aceleași până astăzi. Am fost mereu cinstit și știu că n-aș putea fi altfel.” (p. 396)
Capitole din autobiografia mea este o lectură cuceritoare, inedită, surprinzătoare, pe alocuri – o călătorie în alte vremuri!
