OPERE COMPLETE 10
CIVILIZATIA IN TRANZITIE
Autor: C.G. Jung
Traducere din germana de Adela Motoc si Christina Stefanescu
Nr. de pagini: 656
Pret: 65.00 Ron
Colectia: Biblioteca de psihanaliza
Blog: //edituratrei.wordpress.com/
Editura TREI
Unul dintre cele mai interesante eseuri din acest volum, dedicat analizei din perspectiva teoriei arhetipurilor a unor fenomene spirituale si sociale contemporane lui Jung, este cel despre fenomenul farfuriilor zburatoare. Abordate nu ca realitate fizica, ci ca una psihica, OZN-urile ilustreaza pentru omul contemporan modul in care se naste un mit. Plecand de la forma rotunda sau ovala a obiectelor ceresti neidentificate, Jung le considera proiectii cosmice ale simbolurilor arhetipului sinelui (mandale). Cu totul surprinzatoare este si interpretarea pe care o da ganditorul elvetian national-socialismului. Ca fenomen irational, el este accesibil explicatiilor din perspectiva inconstientului (colectiv), si nu explicatiilor «rationale» – prin factorii politici, sociali, economici. Jung considera ca manifestarea arhetipului etnic al germanilor – Wotan – este principala sa cauza. Mai retin atentia eseurile: «Problema sufletului la omul modern», «Femeia in Europa», «Despre situatia actuala a psihoterapiei», "Complicatiile psihologiei americane", «Aparitia unei lumi noi». Toate scrierile reunite in prezentul volum ilustreaza bogatia cunostintelor si profunda originalitate a gandirii lui Jung.
Inca in 1918 am constatat in inconstientul pacientilor mei germani tulburari aparte, care nu puteau fi atribuite psihologiei lor personale. Asemenea fenomene impersonale se manifesta in vise intotdeauna ca motive mitologice, asa cum apar si in legende si basme pretutindeni in lume. Eu am numit aceste motive mitologice arhetipuri: adica moduri sau forme tipice, in care sunt traite aceste fenomene colective. Am constatat o tulburare a inconstientului colectiv in fiecare dintre pacientii mei germani. – C.G.Jung
Prea mult timp ne-am imaginat ca psihoterapia ar putea fi tratata ca o «tehnica», precum o formula pe baza de reteta, o metoda de operare sau un procedeu de vopsire. Medicul de rand poate folosi oricare dintre tehnicile posibile ale medicinei fara nicio retinere, dupa cum propria opinie despre pacientul sau era una ori alta, dupa cum teoriile sale psihologice erau de un fel sau altul, sau chiar in functie de preceptele sale filosofice ori religioase. Psihoterapia insa nu poate fi aplicata in acest fel. Nolens volens, psihoterapeutul este prezent impreuna cu toate premisele sale, cum, de altfel, este si pacientul. In fond, este in mare masura indiferent ce fel de tehnica aplica, intrucat nu de «tehnica» depinde ci, in primul rand, de personalitatea care foloseste o metoda. Obiectul metodei nu este niciun preparat lipsit de viata, nici vreun abces sau produs chimic, ci intregul unei personalitati in suferinta. – C.G.Jung
