Bunele maniere si eticheta

Sandra Gatejeanu Gheorghe

Franța este țara în care, între anii 1500 și 1600, au luat naștere normele de protocol, În timpul Regelui Francisc I au fost realizate primele codificări ale normelor de protocol și etichetă prin care s-a stabilit ordinea de precădere a nobililor, onorurile și privilegiile de care aceștia beneficiau. Mai târziu, Regele Henric al II lea a dat un edict prin care statornicea regulile de protocol, edict considerat cel mai vechi document în materie de pe continent și care s-a păstrat până în zilele noastre.

Regele Ludovic al XIV lea intrat în istorie sub numele de Regele Soare a fost cel care a creat conceptul de eticheta și a dezvoltat protocolul regal. Pentru că Regele găzduia foarte multe celebrări în grădina Palatului Versailles iar invitații obișnuiau să calce în picioare peluzele, rupând florile și plantele decorative, acesta a decis să pună, din loc în loc, mici avertismente ce cuprindeau diverse texte: ,,Nu călcați iarba! ; Atenție la flori!; Utilizați aleile!” . În limba franceză avertismentele purtau numele de ,,etiquette” adică ,,etichetă”. Astfel, prin acest termen au fost ulterior definite toate regulile de comportare politicoasă pe care trebuie să le respectăm în viaţa de zi cu zi în contexul vieţii publice. În anul 1649, din ordinul Regelui Ludovic al XIV lea a fost adoptat ,,Ceremonialul francez”, o lucrare de peste 2000 de pagini care conține prezentarea activităţilor de la Curtea Regală şi instituie norme riguroase în organizarea acestora.

În România, protocolul modern a fost introdus în timpul Regelui Carol I, avându-se în vedere atât reguli și obiceiuri utilizate la Curțile Domnești ale Principatelor dar și uzanțe din țările monarhice cu tradiție în acest domeniu.

Bunele maniere nu au fost create pentru a dezbina oamenii, ci pentru a-i aduce împreună. Ele sunt o necesitate și ajută la o conviețuire mai bună. Un set minim de reguli poate fi respectat de oricine, oricând. Puterea exemplului personal joacă un rol esențial pentru că văzând cum eticheta şi bunele maniere sunt respectate în jurul lor, chiar şi cele mai nepoliticoase persoane se pot transforma în persoane manierate.

Bunele maniere și eticheta evoluează constant în raport cu transformările sociale și politice ce au loc, de-a lungul timpului, în fiecare țară. Este foarte adevărat că ceea ce, cu secole în urmă era un gest protocolar firesc, astăzi poate să pară desuet. Spre exemplu, dacă în urmă cu zeci de ani glezna unei doamne trebuia să fie mereu acoperită pentru că era considerată o parte intimă a corpului, astăzi vederea gleznei nu mai surprinde pe nimeni. La fel, în urmă cu zeci de ani bărbaţilor le era interzis să fume­ ze în faţa unei femei sau să iasă în oraş fără să poarte costum şi pălărie. În prezent, nu mai este obligatoriu ca aceste reguli să fie respectate. În zilele noastre, pe fondul ritmului accelerat de viață, asistăm la o simplificare și raționalizare a normelor de etichetă dar și la o adaptare la realitățile sociale. Un exemplu concret al evoluției etichetei monarhiilor europene contemporane este ținuta folosită de Reginele și Principesele lumii pentru vizitele la Vatican. Regula aplicabilă la începutul anilor 1900 se păstrează și astăzi. Reginele și Principesele, domnitoare sau consoarte, de religie ortodoxă sau protestantă vor purta întotdeauna o rochie lungă neagră, cu mâneci lungi și un voal negru care să acopere capul . În schimb, pentru membrii Familiilor Regale din state catolice se face o distincție. Monarhiile în care suveranii se bucură de ,,rex catholicissimus” beneficiează și de privilegiul albului ,,privilège du blanc”. În prezent, titlul de ,,rex catholicissimus” și prin urmare beneficiul privilegiului albului este deținut doar de către suveranii din Belgia, Luxemburg și Spania. În concluzie, pot purta alb ( rochie lungă albă cu mâneci lungi și voal alb pe cap) la întâlnirile cu Suveranul Pontif Regina Spaniei, Reginele Belgiei și Marea Ducesă de Luxemburg. Se spune că este cel mai exclusivist club din lume. Plecând de la acest exemplu vorbim și despre evoluție pentru că dacă în urmă cu zeci de anii domnii trebuiau să poate morning coat sau white tie (frac) la întâlnirea cu Suveranul Pontif, astăzi vedem foarte frecvent Șefi de stat care se îmbracă în costum de culoare închisă cu cravată. În ceea ce le privește pe doamne, acestea nu mai poartă rochii până în pământ ci aleg o lungime medie.

Protocolul și eticheta nu pot fi ignorate pe considerentul că în secolul XXI nu au ce cãuta reglementãri „restrictive“ cum sunt cele cerute de protocol. Respectarea regulilor protocolare este oricând o condiție pentru reușita evenimentelor oficiale sau a celor private. Este nerealist să considerăm că regulile de etichetă de la 1900 s-ar putea aplica integral în societatea contemporană. Există bune maniere și reguli generale aplicabile în orice societate, în orice epocă dar și reguli noi, adaptate specificului fiecărui stat și epocii în care apar și se dezvoltă.

Vă invităm să citiți cel mai nou volum, apărut la Curtea Veche Publishing, de Sandra Gătejeanu Gheorghe: “Eticheta regală” (link: //www.curteaveche.ro/eticheta-regala.html).