relaţii mai strânse
Un studiu asupra diferenţelor transatlantice
Un nou studiu iniţiat de British Council confirmă diferenţele de opinie în relaţiile transatlantice, cum ar fi că 46% din europeni cred că Statele Unite ale Americii au o influenţă negativă azi în lume, comparativ cu doar 20% din americani care văd o influenţă negativă a Uniunii Europene şi 57% care o privesc ca pozitivă. Studiul a fost desfăşurat în nouă ţări: Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Franţa, Germania, Polonia, Turcia, Irlanda, Canada şi Spania. Întrebaţi despre eficienţa colaborării dintre America de Nord si Europa în problemele globale, 58% au privit în mod nefavorabil modul de abordare a schimbărilor climatice, 53% problematica migraţiei, 65% sărăcia în lume. Respondenţii au fost pozitivi faţă de domeniul de afaceri şi faţă de măsurile luate pentru combaterea bolilor mortale.
Atunci când au fost rugaţi să indice natura relaţiei de prietenie pe o scală de la 1 (ca membrii familiei) la 5 (persoane pe care nu ar dori să le întâlnească), a apărut o diferenţă semnificativă între percepţiile americane şi cele europene. Americanii caracterizează propria perspectivă despre europeni cu un punctaj de 2.7 (mai bine decât o cunoştinţă întâmplătoare, dar ceva mai puţin decât un prieten), în timp ce europenii caracterizează relaţia cu americanii la nivelul 3.2 pe scala respectivă (mai caldă faţă de cineva pe lângă care treci pe stradă, dar mai rece decât o simplă cunoştinţă).
Europenii sunt mai înclinaţi să manifeste stereotipuri negative puternice faţă de americani, 55% privindu-i drept manipulativi, 47% considerându-i egoişti şi 45% agresivi. Cea mai bună caracteristică pe care o văd europenii la americani este că sunt îndrăzneţi şi curajoşi (48%). Perspectiva americanilor asupra europenilor este pozitivă, 36% considerându-i pe europeni ca fiind politicoşi, totuşi, 34% din americani îi văd pe europeni drept snobi.
În ciuda diferenţelor şi stereotipurilor, studiul a indicat că problemele globale ale ţărilor abordate sunt similare – cu 7 din cele 9 ţări (incluzând Statele Unite ale Americii) menţionând mediul natural ca primul punct de îngrijorare globală.
Mai mult, atunci când vine vorba despre felul în care oamenii care sunt pregătiţi să acţioneze în chestiunile globale, stereotipurile despre americani ca fiind egoişti sau “consumatori entuziaşti” se clatină. Americanii sunt primii, cu 32%, disponibili să îşi afirme opinia privind chestiunile globale prioritare (cel mai adesea, mediul) comparativ cu 16% din britanici. Tot americanii se regăsesc pe primul loc, cu 23%, daca trebuie să plătească taxe mai mari pentru problemele lor prioritare, faţă de 16% dintre britanici şi 4% dintre francezi. Americanii sunt primii care contribuie financiar pentru rezolvarea acestor probleme, cu 28% dintre ei faţă de 17% britanici şi 10% francezi.
Totuşi, în ciuda diferenţelor, majoritatea europenilor sunt în favoarea unor legături mai strânse cu Statele Unite ale Americii. Aproape două treimi din europenii (63%) incluşi în studiu au afirmat că ar sprijini o relaţie mai apropiată între Europa şi Statele Unite ale Americii. Germanii (74%) şi polonezii (77%) sunt cei mai entuziaşti; doar în Franţa (53%) majoritatea e împotrivă. Cu un procent masiv de 91%, americanii se exprimă în favoarea unor relaţii mai apropiate cu Europa.
Cercetarea confirmă multe din diferenţele indicate de studii anterioare şi este clar că stereotipurile dispar cu greu. Totuşi, din cercetarea reiese că avem un potenţial comun solid şi că majoritatea cetăţenilor vor legături mai strânse. Se pare că multe din stereotipurile negative şi barierele în calea parteneriatului transatlantic se bazează pe lipsa cunoaşterii celuilalt şi a unei înţelegeri deficitare.
Ca mod de îmbunătăţire a relaţiilor între Europa şi America de Nord, British Council a lansat Transatlantic Network 2020, un program care va reuni formatori de opinie din 60 de ţări din America de Nord şi Europa. În fiecare an, grupul va avea cu 100 de participanţi mai mult. Aceştia fac parte dintr-o generaţie care va influenţa societatea în 2020, provin din medii diverse şi nu sunt neapărat oameni care se plac reciproc. Scopul este stimularea dezbaterii, astfel încât aceasta să conducă la acţiune.
Din partea României a participat Dragoş Pîslaru, expert în dezvoltare şi coeziune regională în România şi Uniunea Europeană, susţinător al cercetării, dezvoltării şi inovaţiei în Europa.
“Nu putem să fim nepăsători faţă de relaţiile transatlantice, iar această nouă cercetare ne oferă veşti bune. În mod cert, nu mai putem să privim aceste relaţii ca în trecut; prea multe s-au schimbat. Dar putem şi vom construi noi legături peste Atlantic care să reflecte noua demografie şi dinamică în schimbare atât în America de Nord, cât şi în Europa pe care să o abordăm pe termen lung. Acesta este obiectivul noii iniţiative a British Council, Transatlantic Network 2020.”
{mosloadposition user10}
