Un interviu în exclusivitate pentru PRwave realizat de Mihaela Ion
Am discutat cu Bogdan Cotîrță-Gruicin despre Muzicon Hub, despre provocările muzicienilor, despre comunitatea pe care a creat-o prin intermediul proiectelor iniţiate şi despre finanţările publice. Este unul din acele interviuri care te inspiră, atât prin reconversia profesională pe care Bogdan a realizat-o, cât şi prin răspunsurile la obiect oferite.
Bogdan Cotîrță-Gruicin este solistul formaţiei Melting Dice şi fondatorul Muzicon, care s-a dezvoltat ulterior în Muzicon.hub (platformă din Timişoara dedicată scenei alternative de muzică, care include spaţii de repetiţii, studiouri de producţie şi concerte live).
1. Înainte de a discuta despre Muzicon.hub, poţi să îmi menţionezi mai multe detalii despre tine şi parcursul tău profesional? Cum a fost schimbarea meseriei?
Muzica a fost o preocupare de adolescență în cazul meu, am început de tânăr să cânt la chitară și să scriu diverse piese, însă ca formare am urmat o facultate de drept după liceu și am lucrat în acest domeniu aproximativ 15 ani. A venit un moment, în jurul vârstei de 30 de ani, când deja lucram part time și în zona culturală, în care am decis că este momentul să mă dedic strict acelei activități pe care o simțeam apropiată mie. Am plecat din mediul corporate în urmă cu mai bine de 7 ani și nu m-am mai uitat în urmă. Am alternat activitatea de muzician cu cea de lucrător cultural în tot acest timp, încercând însă, dacă nu să renunț la cea de lucrător cultural, cel puțin să mă ocup strict de evenimente și proiecte conexe muzicii.
2. “Muzicon.hub este o platformă de sprijin a scenei de muzică alternativă”, mi-ar plăcea să primesc mai multe detalii de la ideea de la care aţi pornit proiectul şi până la cum ai descrie această aventură creativă până acum? Cum arată echipa Muzicon?
A pornit dintr-o nevoie reală de a naște spaţii adecvate pentru repetiții și creație. Eram un grup de membri a unor diverse trupe care ne întâlneam regulat și care aveam săli de repetiții prin diverse spații industriale sau post-industriale, în condiții nu foarte bune și la un moment dat ne-am decis să punem la un loc resursele și să găsim locul care să ne ofere condiții, cel puțin decente.
Ne-am îndreptat spre building a community dezvoltat de cei de la Centrul Cultural Plai, unde eu aveam deja un spaţiu personal de lucru și am început cu o primă sală formată din două containere maritime modificate și lipite între ele. În prezent, partea de infrastructură numără trei săli de repetiții și trei spaţii de producţie și studiu, iar în viitorul apropiat vom deschide și un micro-muzeu al muzicii alternative din Timișoara. Ne-am dat seama că putem să facem mai mult decât un loc în care să repetăm, așa că am dezvoltat și o activitate de impresariat pentru artiștii rezidenți ai hub-ului, dar și pentru ceilalți colegi din zona de muzică alternativă.
Apoi am continuat cu evenimente culturale, cum a fost seria de concerte Muzicon Showcase sau tabăra de creație Muzicon Summer Camp. Echipa este formată din toți colegii care sunt rezidenți ai hub-ului, fiecare implicându-se mai mult sau mai puțin în funcție de activitate. Pe parte tehnică îi avem pe Sorin Ghinita și Mihai Bele, partea de scriere a proiectelor și implementarea lor este făcută în colaborare cu Asociația Noi Re-Creăm (Simona Herczeg şi Ana-Maria Atomoaie), de finanțele noastre are grijă Mara Olteanu, grafica este mereu a lui Ovidiu Hrin, partea foto-video este asigurată de Seba Tataru, respectiv Cristian Văduva, iar pe comunicare am colaborat cu Adina Iriza.
3. Citeam într-un interviu recent pe care l-ai oferit, amănunte conform cărora numele de Muzicon a fost inspirat de la Comicon, cum vezi viitorul pentru acest hub astfel încât să devină unul cu tradiţie?
Nu am fost niciodată foarte priceput sau răbdător să pun nume proiectelor mele, așa că în 2017 când am pornit o conferință de muzică la Timișoara i-am pus acest nume foarte la îndemână. În 2022, când am pornit hub-ul, am zis să “fur” numele de acolo și să merg mai departe cu ceva ce exista deja, chiar dacă într-o altă formă. Viitorul va fi ce facem noi din el în mare măsură. Câtă vreme există nevoia unei astfel de inițiative, ea va exista și se va dezvolta. La anul încercăm să organizăm încă o dată tabăra de creație și să deschidem un micro-muzeu în incinta hub-ului. Ne dorim să facem cât mai multe activități care să aibă sens pentru noi, să ne fie utile și, sperăm deocamdată, să legăm hub-ul de rețelele internaționale cu activitate similară.
4. La MUZICON SHOWCASE 2023 au fost prezente o serie de proiecte muzicale ce se dezvoltă în cadrul hubului: Volgă ARM, MOSTRE, Sweet Wednesday, Ioan Popovici și mltngdc, cum a fost experienţa organizării proiectului? Cum ai putea defini stilurile pe care aceste proiecte muzicale îl redau?
Muzicon Showcase 2023 a însemnat punerea luminii pe proiecte mici ca notorietate și facilitarea intâlnirii dintre publicul timișorean și trupe care nu pot ajunge foarte ușor în oraș în lipsa unor finanțări. A fost o provocare pe care am acceptat-o și mă bucur mult că am făcut această serie de concerte. Nu ne-a fost neapărat ușor și nu am fi putut face acest lucru în afara contextului Timișoara 2023. Banii au venit din partea Consiliului Județean Timiș exact pe acest program de Capitală Europeană a Culturii. Legat de stilurile trupelor invitate, acestea diferă destul de mult, elementul comun ar fi apartenența la scena alternativă.
5. Cât de importante sunt medierile culturale pe care le realizaţi prin intermediul Muzicon în faţa publicului? Cum vezi că este schimbat mediul cultural românesc prin proiectele transdisciplinare şi interdisciplinare, aşa cum sunt şi ale voastre?
Nu ştiu să răspund foarte la subiect, aici. Îmi place să cred că facem exact ceea ce simțim și ne axăm pe ceea ce ne pricepem și este de interes pentru noi. Cred că de asta ne-au ieșit lucrurile până acum. Suntem disponibili pentru oricine își dorește să afle mai multe despre noi sau colegii de breaslă, încercăm să ne prezentăm într-o lumină cât mai bună și în același timp onestă. Dacă asta e mediere culturală, atunci da, este foarte importantă.
6. Care sunt paşii pentru a crea o comunitate creativă? Care au fost pentru tine şi Muzicon?
Sincer, nu ştiu care sunt acești paşi sau dacă există o rețetă. Noi facem lucrurile dintr-o nevoie reală, din dorința de a împărtăși cunoștințele acumulate, din conștientizarea că aceste activități de sprijin trebuie să vină din interiorul scenei în această etapă de dezvoltare. Eu nu ştiu dacă se poate vorbi încă de o comunitate în cazul Muzicon, cu siguranță suntem un grup de oameni care ne sprijinim de multe ori și ne creștem unii pe alții voit sau întâmplător. Comunitate este un cuvânt prea ușor folosit în ultima perioadă, iar eu l-am învățat cu un sens mult mai puternic decât cel de acum. Sper să ajungem acolo cândva.
7. Cum vezi că s-a transformat mediul cultural timişorean prin prisma Timişoara Capitală Culturală Europeană 2023? Din punctul tău de vedere, cât de mult au contat finanţările ample şi susţinerea constantă primită în urma acestui titlu internaţional pentru voi, dar şi pentru proiectele similare vouă din Timişoara?
Banii contează, deşi uneori și încurcă. Din punct de vedere al proiectelor culturale, banii sunt un element absolut necesar și cred că multe echipe foarte faine s-au dezvoltat în Timișoara datorită acestui context. Cred și că s-au născut sau continuat proiecte și evenimente foarte calitative și utile, la fel cum au apărut și multe incropeli definite prin mediocritate sau oportunism financiar. Cât de util a fost acest context cred că vom putea afla abia în anii ce urmează; măcar vreo doi de acum încolo.
8. Care ţi se pare că este cea mai mare provocare pentru mediul cultural în Timişoara anului 2023? Dar în România?
Exact dependența aceasta de finanțările publice. Avem nevoie de ele pentru a creşte și rezista însă în același timp creează o dependență de sistem, o zonă călduță în care este foarte dificil să te dezvolți creativ, să îți găsești vocea.
9. În pandemie mi-am cumpărat primul meu set de tobe şi am învăţat să bat la ele, pas cu pas, până am ajuns la nivelul intermediar, ce sfaturi oferi unei persoane care simte constant o inclinaţie pentru muzică, dar nu a avut (încă) acel curaj de a îşi comanda primele instrumente sau de a lua primele cursuri muzicale?
Să îți urmeze exemplul. Important este să existe mai întâi înclinația, chemarea, curiozitatea, că instrumente se găsesc.
10. Proiectul “Lost Music” propune o recuperare a istoriei muzicii timișorene din decadele 70, 80, 90 și 2000, cum este primit acest proiect şi ce episoade noi pregătiţi? Care sunt proiectele muzicale flagship care s-au remarcat din această recuperare muzicală?
Lost Music este un dezmembramant al proiectului principal care se numește Lost Tapes și care începând din 2021 recuperează la propriu muzica din Timișoara, ce nu a apărut vreodată pe un suport fizic, publicând compilații cu această muzică. Astfel, în 2021 am scos primul volum dedicat anilor 90 într-o cutie cu trei discuri de vinil, anul 2022 a venit cu un disc despre anii 2000, iar în 2023 se lansează volumul trei al acestui proiect cu muzica timișoreană a decadei 80. Proiectul este unul plecat de la o idee a lui Emil Biebel (Viniloteca) și realizat în parteneriat cu Asociația Noi Re-Creăm, fiind finanţat prin Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara.
11. PRwave este un site care pune accentul pe PR cultural, poţi să îmi menţionezi care sunt strategiile culturale de comunicare pe care le foloseşți în cadrul evenimentelor tale?
Noi ne lăsăm pe mâna specialiștilor când vine vorba de comunicare, cu atât mai mult cu cât în ultimii ani au apărut destul de multe persoane specializate pe nișa culturală. Ce încerc mereu și am grijă să le oferim acestor oameni este un conținut cât mai clar și care să spună o poveste adevărată; povestea noastră.
____________________________________
Acest material jurnalistic a fost realizat printr-o finanțare Energie! Burse de creație, acordată de Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte, în cadrul componentei Power Station a Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023. Materialul nu reprezintă în mod necesar poziția Centrului de Proiecte al Municipiului Timișoara, iar acesta nu este responsabil de conținutul său sau de modul în care poate fi folosit.
Credite foto: arhiva personală Bogdan Cotîrță-Gruicin
Filmul Muzicon Summer Camp se poate vedea aici: https://youtu.be/9eAepMsUyF8
