Imbunatatirea sentimentului economic propulseaza planurile locative cu 12% fata de anul 2014, dar oamenii inca mai asteapta pentru a face investitii
• Numarul romanilor care aveau o incredere scazuta in evolutia economica a Romaniei este in scadere
• A crescut interesul romanilor in ceea ce priveste imbunatatirea vietii locative
• Proiectele cu costuri mari sunt mai dependente de credit decât cele mai puţin costisitoare,
• Frecventa cu care economisesc romaniii a crescut
Increderea in economia nationala este in crestere de la an la an, din 2013 crescand in continuu, de la 27% la 39% in 2015. In acelasi timp, numarul romanilor care aveau o incredere redusa in evolutia economica a Romaniei este in scadere accentuata de la 70% in 2013 la 58% in 2015, reiese din studiile de piata derulate de BCR Banca pentru Locuinte (BCR BpL) cu sprijinul IRSOP.
Sondajul IRSOP a revelat faptul ca de la debutul crizei au stagnat planurile romanilor de imbunatatire a locuintelor, dar in 2015 a crescut interesul romanilor in ceea ce priveste imbunatatirea vietii locative. Îmbunătăţirea sentimentului economic propulsează planurile locative cu 12% faţă de anul 2014, ponderea celor care au intenţia de a demara astfel de proiecte majorându-se de la 56% în 2014 la 68% în 2015. Conform sondajului proiectele cu costuri mari sunt mai dependente de credit decât cele mai puţin costisitoare, iar sumele necesare proiectelor locative au crescut de la o medie de 12.000 euro în 2014 la 13.200 euro în 2015.
“Oamenii au planuri, dar ca acestea sa prinda contur este nevoie de o conduitie de baza : Increderea ca aceste planuri se vor putea realiza. Si ele se vor putea realiza in masura in care economia va fi puternica si in masura in care oamenii vor crede acest lucru. Dar cred oamneiii acest lucru? Ponderea celor care au o incredere scazuta in economie s-a redus de-a lungul anilor. In schimb a crescut procentul celor care au incredere in economie. Dar in continuare scepticii sunt mai multi. Cata vreme oamenii nu au incredere deplina in economie, cat sunt inca tematori ei nu se vor repezi cu mare usurinta sa i-a credite. Vor astepta. In schimb vor economisi in continuare si vor astepta momentul in care se vor intruni mai multe conditii pentru ca sa faca pasul pentru investitie“, a declarat Petre Datculescu, Directorul IRSOP.
Conform sondajului IRSOP, cand sunt intrebati cum cred ca vor refinanta imbunatatirile locative pe care au de gand sa le faca, se inregistreaza o usoara crestere din 2014 in 2015 a tendintei de a lua credit. Totodata, exista si o crestere mare sau o pondere mare a economiilor realizate de romani pentru rezolvarea problemelor locative. Cei care vor sa cumprere vor sa se bazeze mai mult pe credit si cei care vor sa renoveze, vor sa se bazeze mai mult pe economiile lor. Cei care vor sa renoveze gospodariile dispun de resurse mai putine. Aceastia sunt mai tematori, mai dependenti de incredere si sprijin. In consecinta pentru ei, economiile proprii se reprezinta solutia cea mai accesibila.
Frecventa cu care economisesc romaniii a crescut iar aici este vorba atat de economisirea regulata, cat si de cea ocazionala. Frecventa cu care economisesc romanii a cunoscut doua perioade mai slabe, in anii 2011 si 2013, cand economisirea regulata atingea in ambii ani 16% iar procentele celor care economiseau ocazional erau de 20% in anul 2011 si 18% in anul 2013.
„Legat de acest subiect se inregistreaza si aici o crestere, mai ales dupa nivelul minim inregistrat in 2013, economisirea ocazionala si fecventa s-au restartat si au crescut pana la 27/25% din gospodarii care economisesc. Interesant e ca in 2015 vedem ca a crescut procentul celor care economisesc pentru a investi si a scazut procentul romanilor care economisesc ca fond de rezerva. Ceea ce arata un lucru interesant – ca economisirea nu mai are functia defensiva de a proteja gospodaria in fata dificultatilor, dar incet, incet se reorienteza spre zona de investitii”, a precizat Petre Datculescu.
Pe parcursul anilor 2014 si 2015 frecventa de economisire regulata a crescut pana la 27% iar cea ocazionala la 25%. Ca si motivatie a economisirii se observa o crestere a numarului celor care intentioneaza sa foloseasca aceste economii pentri investitii in imbunatatirea situatiei locative. Astfel, in anul 2014 circa 56% dintre respondenti spuneau ca au in vedere o investitie in casa in care locuiesc, in acest an procentul este de 60%.
Produsele de economisire-creditare sunt produse care au un ciclu de viata lung. Clientul incheie un contract de economisire-creditare la o suma care reflecta intentiile lui in domeniul locativ. Depune lunar (sau anual) o anumita suma de bani in contul contractului sau de economisire-creditare, pana ajunge la suma economisita de 40% – 50%, in functie de tipul contractului de economisire-creditare. Acest tip de abordare a asigurarii confortului locativ in viitor impune o planificare a resurselor financiare proprii si o disciplina financiara individuala pe un timp indelungat; de asemenea, el incurajeaza initiativa proprie a cetateanului de a se implica in imbunatatirea conditiilor locative proprii.
Statul incurajeaza efortul cetateanului de a se preocupa de imbunatatirea propriei situatii locative prin depuneri regulate, de a renunta la consumul imediat in beneficiul investitiilor pe termen lung in domeniul locativ. Statul incurajeaza efortul cetateanului prin prima de stat (25%, nu mai mult de echivalentul in lei a 250 EUR/anual pentru sumele depuse anual). La finalizarea procesului de economisire si in functie de indeplinirea conditiilor de repartizare, clientul dobandeste dreptul de a accesa un credit de 50% – 60% din suma contractata din partea bancii de economisire-creditare. Atat pentru sumele economisite cat si pentru cele de creditare banca ofera dobanzi fixe.
