· Ioana Gheorghiade – Director Executiv Sector Public și Finanțarea Infrastructurii: fără investiții solide în infrastructură, investitorii străini vor prefera Polonia sau Ungaria. Potențialul de dezvoltare al României este pus în pericol.
· Ștefan Buciuc – Director Departament Autorități Publice: dezvoltarea infrastructurii este critică pentru creșterea calității vieții în regiunile mai puțin dezvoltate.
· Prioritățile BCR: susținerea proiectelor co-finanțate cu fonduri europene și finanțarea proiectelor autorităților publice care contribuie la îmbunătățirea calității vieții pentru comunități.
Banca Comercială Română a depășit cifra de 5 miliarde lei finanțări acordate proiectelor de infrastructură dezvoltate de autoritățile publice locale în perioada 2005 – 2015. Cea mai mare parte a finanțărilor au fost atrase pentru reabilitarea infrastructurii rutiere (drumurile județene și comunale, precum și străzile urbane ori rurale care sunt în responsabilitatea autorităților locale), iar BCR a susținut reabilitarea acestora din urmă cu aprox. 2.6 miliarde lei. O altă categorie majoră de proiecte a vizat intervenții dedicate pentru îmbunătățirea calității vieții: legături rutiere între comunități izolate, reparații ale școlilor și spitalelor, construcția de locuințe sociale, centre de asistență socială și îngrijirea persoanelor cu dizabilități, infrastructură de apă, canalizare și managementul deșeurilor.
Aproximativ 1 miliard de lei reprezintă co-finanțări ale proiectelor realizate cu fonduri europene aferente programelor operaționale de care a beneficiat România în perioada 2007-2013, în special prin Programul Operațional Regional și Programul Național de Dezvoltare Rurală. La acestea se adaugă Programul Operațional Sectorial Mediu (sisteme integrate de management al deșeurilor) precum și o serie de Programe de Cooperare Transfrontalieră.
Ioana Gheorghiade, Director Executiv Sector Public și Finanțarea Infrastructurii în cadrul BCR subliniază faptul că se impune din ce în ce mai mult dezvoltarea strategică a infrastructurii pentru transportul de mărfuri și a celei educaționale pentru atragerea / păstrarea investitorilor în România: „Dacă nu se schimbă nimic în această privință, investițiile se vor concentra în continuare în capitală și în orașele mari cu forța de muncă calificată ori în zona de Vest cu lanțul logistic care s-a dezvoltat în acea zonă cu acces rapid la autostrăzile din Ungaria. Fără o extindere a infrastructurii interesul companiilor private se mută pe piețele externe, iar investitorii străini vor prefera Polonia sau Ungaria. Potențialul de dezvoltare al României este pus în pericol.”
In ceea ce privește infastructura socială, BCR a acordat finanțări de aprox. 1,7 miliarde RON, în principal pentru reabilitări de școli, spitale, proiecte de eficiență energetică pentru domeniul locativ, reabilitarea siturilor istorice.
Ștefan Buciuc, Director Departament Autorități Publice în cadrul BCR, a remarcat: „Dezvoltarea infrastructurii este critică pentru creșterea calității vieții în regiunile mai puțin dezvoltate. La nivel național, în regiunile mai puțin dezvoltate, finanțările acordate de către bancă au urmărit cu preponderență dezvoltarea rețelelor de apă / canalizare, dezvoltarea infrastructurii de management a deșeurilor, infrastructura rutieră, iluminat și transport public ori reabilitarea siturilor istorice.”
În ceea ce privește prioritățile Băncii Comerciale Române pe termen scurt și mediu, oficialii BCR au punctat următoarele:
· Susținerea proiectelor co-finanțate cu fonduri europene atât cele în curs de finalizare derulate în cadrul POR 2007 – 2013 cât și cele care urmează să fie implemenate prin programul 2014 – 2020.
· Finanțarea dezvoltării infrastructurii sociale, educaționale și de transport în zonele mai slab dezvoltate ale României, în linie cu misiunea băncii de a fi aproape de comunitățile unde este prezentă.
· Finanțarea dezvoltării infrastructurii de mediu.
· Cooperarea între mediul privat și public pentru dezvoltarea proiectelor esențiale, inclusiv în format PPP.
BCR încurajează orice proiect care presupune eliminarea birocrației și creșterea transparenței procesului de achiziție publică și un mediu competițional corect și etic.
