Alina Galeriu
managing partner, Galeriu & Partners PR
Am avut recent o campanie de recrutare și am trecut prin zeci de CV-uri și vreo 15 interviuri. De fiecare dată, la interviu am întrebat care este structura rețelei de conexiuni cu care vine omul respectiv, adica “produsul” a ceea ce toata lumea se întrece în a face pe la evenimente: networking. Mai ales în cazul unor seniori sau chiar și pentru persoane cu experiență de 2-3 ani în domeniu, este absolut inevitabil să dezvolți o rețea de persoane la care poți apela pentru diverse proiecte, fie că vorbim de reprezentanți din presă, bloggeri, vloggeri, frunizori sau diverși parteneri instituționali. Cel puțin, în opinia mea, era absolut inevitabil, ceea ce făcea și întrebarea legitimă.
imagine via Pixabay
Totuși, ceea ce m-a surprins a fost faptul că mulți dintre ei s-au arătat luați pe nepregătite de întrebare sau au întors întrebarea către mine: “Cum, voi nu aveți o bază de date în agenție?”… Desigur că avem, așa cum le-am și răspuns, dar desigur că niște nume într-un tabel nu te vor ajuta să generezi rezultate atâta vreme cât acele nume sunt niște rânduri goale de conținut pentru tine. Iar prin “goale de conținut” în acest caz ne referim la faptul că le lipsește emoția, încărcătura afectivă, relația consolidate în timp cu interlocutorul.
Fiecare dintre noi suntem câte puțin din toți oamenii pe care îi cunoaștem, atât în plan personal, din punct de vedere al dezvoltării personale, cât și în plan profesional, pentru că numai din prisma acestor conexiuni profesionale suntem niște oameni valoroși pentru companiile în care lucrăm sau în care ne dorim să lucrăm. Așa că, mai ales într-un domeniu precum cel al relațiilor publice, când însăși numele profesiei ne trimite către ideea de relaționare, a fi inapt să creezi punți cu oamenii din jur și a fi incapabil să le păstrezi și consolidezi în timp sunt mari semnale de alarmă privind viitorul tău în acest domeniu.
sursa imagine
Cumva această lipsă de inițiativă din partea celor ce lucrează în domeniu și o fac pe pilot automat, bazându-se doar pe resursele companiei, cred că este susținută și de industria noastră care ridică la rang de Sfânt Graal baza de date, ca și cum ar fi acest instrument de aur suficient pentru a genera rezultate. Angajatorii se tem mereu de angajații care “pleacă cu bazele de date” din companie, ca și cum n-ar fi evident că dacă îți pleacă din echipă un om bun, va pleca de la tine cu o mulțime de lucruri intangibile: cu tot ce a învățat și cu tot ce a trait. Un om bun nu trebuie să plece cu baza de date pe stick, căci pleacă în mod inevitabil cu network-ul creat.
Și oricât de bine actualizată ar fi baza de date din agenție, atunci când un om nou nu aduce cu sine relația măcar cu o parte din cei pe care îi regăsește în baza de date, îi va fi foarte greu să o construiască instant. Ca orice alt instrument, baza de date poate fi foarte bine o formă fără fond și tinde să devină tot mai mult asta, din păcate…
Să nu uităm că PR-ul nu este (doar) despre baze de date, ci despre relații cu alți oameni. Iar relațiile nu se pot pune în excel.
Alina Galeriu este un comunicator entuziast, cu o experienta de 10 ani in jurnalism si PR. In prezent este managing partner al agentiei Galeriu & Partners PR, parte din The Group, cel mai important grup de comunicare din Romania. A urmat facultatea si masteratul la SNSPA, precum si Modulul I al IAA School of Marketing & Communications. Atunci cand nu construieste povesti despre si in slujba brandurilor de care se ocupa, ii place sa observe oamenii si sa le descopere lor povestile.
