Economia Romaniei este prognozata sa creasca in acest an cu +3.8%, la o inflatie de 2,6%.
Consumul este unul din motoarele acestei evolutii pozitive, premisele industriei de bunuri de larg consum fiind optimiste, in asteptarea unui an asemanator in performanta cu 2021.
Restrictiile prelungite ce au afectat sectorul de HoReCa si limitarile privind calatoriile, au mutat consumul in casa.
Conform datelor de audit de retail Nielsen, retailul de bacanie a crescut cu +10% versus anul anterior, Romania avansand mai rapid versus media europeana, unde FMCG a crescut in vanzari fata de 2019 cu doar 7,6%.
Valoarea vanzarilor a inregistrat cresteri in toate macro-categoriile de produse, cu un avans maxim in produsele alimentare (+12%) si in bauturile alcoolice (+13,3%).
Cresterile spectaculoase de la debutul pandemiei, de exemplu peste 600% in dezinfectantii pentru maini, au stagnat in restul anului pentru categoriile de ingrijire personala si a casei. Acestea au avut un avans anual de +5,7%, insa cu segmente precum Machiaj prabusindu-se cu -30%, la fel ca si in alte tari.
Marii retaileri, dar si comertul traditional, au inregistrat cresteri si datorita mutarii volumelor din HoReCa, in cumparaturi pentru consum acasa:
- Vanzarile realizate prin cele circa 60,000 de magazine ale comertului traditional din Romania acopera in continuare peste o treime din totalul national, dar sunt depasite ca rata de crestere prin dezvoltarea accelerata a retelelor de comert modern.
- Cele 222 de hipermarketuri ale celor 4 mari retaileri (Auchan, Carrefour, Cora si Kaufland) au vandut peste un sfert din totalul FMCG, in timp ce cele cca 2600 de supermarketuri internationale (Carrefour, dm, MegaImage si Profi) acopera o cincime din totalul vanzarilor valorice.
- Cea mai mare rata de crestere apartine celor cca 565 de magazine de tip hard discounter (Lidl si Penny), care insa vand sub 15% din valoarea retailului de bacanie.
Optimismul romanilor in ce priveste finantele proprii si perspectivele de angajare a scazut brusc la debutul pandemiei (-22pp respectiv -19pp), ramanand insa mai ridicat decat nivelul tarilor vecine si decat media europeana. Totusi, 41% dintre romanii din mediul urban declarau la sfarsitul anului trecut, ca sunt in continuare dispusi sa cheltuiasca suplimentar in perioada urmatoare si doar 13% au declarat ca nu le raman deloc bani suplimentari.
Se observa o crestere a tendintei de economisire (43% dintre respondenti), in timp ce cheltuielile pe vacante, haine sau distractii s-au diminuat semnificativ.
Iar marile retele, dar si micii comercianti se intrec in oferte pentru a atrage cumparatorii dornici de a isi cheltui bugetul alta data alocat poate unei vacante sau iesirilor in oras.
In toate categoriile, se inregistreaza o crestere accentuala a promotiilor, insa bauturile alcoolice sunt cele mai intens promovate si si-au crescut importanta promotiilor cu 5,3pp in T4 2020. Si bauturile non-alcoolice au incercat sa impulsioneze consumul prin promotii si au inregistrat o crestere cu 4,7pp a ponderii acestora in totalul vanzarilor, in timp ce produsele alimentare (+2,1pp) si non–alimentare (+1,3pp) si-au mentinut presiunea promotionala mai apropiata de cea anterioara in ultimul trimestru al anului 2020, deci in sezonul sarbatorilor.
Dupa un Craciun cu cresteri mai modeste – crestere de o singura cifra in decembrie, pe cand in mod traditional “luna cadourilor” inregistra anii trecuti cresteri de doua cifre fata de media lunara anuala, Pastele este asteptat cu incredere de marii jucatori din industria de bunuri de larg consum. Ritmul de crestere al vanzarilor in sezonul sarbatorilor de primavara va depinde de masurile impuse de autoritati, de evolutia temperaturilor, dar si de ofertele lansate catre consumatori.
