Anca Rarău – Director Marketing
Laura Petrehuş – Senior PR Officer
Banca Transilvania
1. Se va modifica ceva în activitatea de PR şi în Relaţiile Publice în România, în 2007?
Integrarea României în Uniunea Europeană va avea, cu siguranţă, influenţe şi asupra domeniului Relaţiilor Publice. In condiţiile în care “graniţele dispar“, companiile care comunică integrat, eficient şi constant – cu ajutorul departamentelor proprii sau a agenţiilor de profil – vor fi cele care vor face diferenţa pe piaţă, dând dovadă de o strategie care are la bază transparenţa şi informarea clienţilor actuali şi potenţiali. Bineînţeles, ţine de talentul fiecărei organizaţii de a alege modalităţi cât mai inovative pentru acest demers, pentru a atrage atenţia. (Laura Petrehuş)
{viewonly=registered,special}2. Care vor fi implicaţiile aderării asupra PR-ului?
Uniunea Europeană va aduce, cu siguranţă, modele noi pentru Relaţiile Publice din România, experienţe deja iniţiate în ţări în care PR-ul are deja o tradiţie, dar acestea trebuie adaptate specificului companiilor, precum şi publicurilor şi aşteptărilor acestora, din ţara noastră. Comunitatea europeană va aduce cu sine o interactivitate mai mare între ţările membre, pe diferite domenii, fapt facilitat de gradul accentuat de tehnologizare a comunicării. Vor fi dezvoltate, tocmai din acest motiv, diferite forme media (“new media”), care vor satisface nevoile de networking, precum şi de schimb de informaţii. De asemenea, asociaţiile europene de PR vor avea tot mai mulţi membri şi, de asemenea, vor fi înfiinţate şi altele, noi, care vor facilita schimbul de experienţă a persoanelor care lucrează în domeniul comunicării.
In plus, PR-ul autohton va fi unul dintre instrumentele indispensabile construirii, meţinerii, îmbunătăţirii – după caz – şi promovării brandului de ţară. Mecanismul este, de fapt, folosirea unor modele folosite cu succes în străinătate, în favoarea unor proiecte din anumite ţări, pe principiul “gândeşte global, acţionează local”.
O altă implicaţie asupra PR-ului, din prisma Uniunii Europene, va fi etica şi comportamentul corect, care trebuie să transpară din toate activităţile de Relaţii Publice: comunicare transparentă, respectul normelor interne ale respectivei companii, dar şi a colaboratorilor etc. Se va pune accentul pe competenţă şi pe comunicatori de calitate, cu experienţă în domeniu, care pot folosi eficient instrumente complementare de comunicare. (Laura Petrehuş)
3. Ce lucruri bune vor rămâne ?
Relaţiile Publice sunt un domeniu preluat din străinătate şi adaptat nevoilor autohtone. Alte ţări, cum ar fi România, nu au adoptat doar simple teorii de PR, ci, mai mult, experienţe din care, de cele mai multe ori, au fost alese cele mai bune exemple care au funcţionat în cadrul altor proiecte.
In mod sigur, se vor avea în vedere strategiile şi direcţiile care şi-au dovedit valoarea de adevăr şi, bineînţeles, de inspiraţie, în contexte date. Oamenii de PR vor păstra, cu siguranţă, canalele şi instrumentele de comunicare care s-au arătat a fi eficiente şi care au facilitat atingerea obiectivelor de comunicare.
Tot mai mult, companiile vor merge pe ideea comunicării integrate, mesajele specifice tehnicilor de PR, Marketing şi Advertising având un impact sporit datorită “unificării” acestora pentru atingerea obiectivelor propuse. (Laura Petrehuş)
4. Credeţi că există vreo asemănare cu ţările care au aderat deja şi cu ceea ce s-a întâmplat acolo, din punctul de vedere al imaginii, comunicării, PR-ului ?
In general, ţările care aderă la Uniunea Europeană trec prin acelaşi proces – cu puncte tari şi puncte slabe. Desigur, depinde foarte mult de specifiul fiecărei ţări, de mentalitatea acesteia şi de viteza de adaptabilitate. (Anca Rarău)
5. A fost cumva pregătită – în vreun fel – integrarea PR-ului din România în UE ? Evoluţia ultimilor ani sugerează aşa ceva ?
Situaţia din ultimii ani denotă faptul că domeniul Relaţiilor Publice sunt pregătite pentru ceea ce va urma după integrarea României în Uniunea Europeană. Fiind un domeniu extrem de dinamic, cu funcţii multiple, adaptarea sa la standardele europene se face în acelaşi timp cu adaptarea companiei din care PR-ul face parte.
Acţiunile de Relaţii Publice vor fi intensificate: comunicarea internă va avea tot mai mult rolul de catalizator al energiilor angajaţilor unei companii, precum şi cel de creştere a gradului de motivare şi de integrare a acestora. In ceea ce priveşte comunicarea externă, mai precis partea relaţiei cu mass-media, aceasta va avea ca rezultat reflectarea corectă şi transparentă a mesajelor companiilor. In plus, presa va avea un rol tot mai important în construirea şi promovarea unor branduri – de companie şi de produs. Datorită noilor suporturi media şi a schimbării modului de viaţă, sunt de aşteptat anumite modificări în ceea ce priveşte impactul anumitor forme mass-media; în acest context, televiziunea (inclusiv cea de nişă) şi Internetul câştigă tot mai mult teren, dar şi publicaţiile electronice.
Pe de altă parte, vor fi făcute demersuri de comunicare pentru înţelegerea corectă, din partea publicului, a termenului de relaţii publice – adesea confundat cu alţi termeni şi cu alte activităţi cu care PR –ul nu are nici o legătură, precum şi a funcţiilor din domeniul Relaţiilor Publice (Ofiţer de Relaţii Publice, Consilier de Imagine, Director de Comunicare etc.). (Anca Rarău)
6. Se va modifica PR-ul în România din punctul de vedere al numărul agenţiilor? Va creşte? Se va diminua? Se va merge mai mult pe agenţii full-service sau pe specializări? Se vor căuta mai mult oameni pentru departamentele interne de PR?
In ceea ce priveşte agenţiile, pentru că, conform studiilor, doar 25% din piaţa de profil este acoperită, se presupune ca va creşte atât numărul ageniţiilor full-service, dar şi a celor de PR – în general, “desprinse” din agenţiile de publicitate în care reprezentau doar un departament. De asemenea, tot mai multe companii, asociaţii, ONG-uri etc. vor include în organigrama lor departamente de Relaţii Publice, cu un număr de angajaţi adaptat nevoilor de comunicare.
Pentru a răspunde cererii pieţei, se preconizează că vor mai fi înfiinţate, în cadrul formelor de învăţământ superior, secţii de comunicare şi relaţii publice. In plus, training-urile de profil vor câştiga tot mai mare teren, conferind cursanţilor informaţie concentrată, într-un timp relativ scurt.
Nu doar că se vor căuta mai mult angajaţi pentru departamentele de PR pentru dezvoltarea domeniului, dar vor fi vizate persoanele cu experienţă, mai ales pentru a coordona astfel de echipe. In cadrul acestor departamente, munca va fi extrem de specializată, în funcţie de necesităţile de comunicare ale companiei respective şi de aptitudinile fiecărui angajat. Marile companii vor cuprinde, pe partea de PR, următoarele activităţi: comunicare internă, comunicare externă – relaţia cu presa, organizare de evenimente (conferinţe de presă, inaugurări, evenimente corporate etc.), consultanţă în domeniul brandingului şi a identităţii corporative.
Relaţiile Publice devin, din ce în ce mai mult, un demers mai eficient al companiilor, în comparaţie cu advertising-ul. Datorită PR-ului, impactul mesajului este mai mare, mai credibil, contribuind la consolidarea brand awarness-ului şi a vânzărilor. Nu în ultimul rând, un PR bine făcut creşte valoarea companiei. (Anca Rarău){/viewonly}
{mosloadposition user10}
