în domeniul privatizării institutelor de cercetare
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului intenţionează să modifice cadrul legislativ care guvernează activitatea de privatizare a societăţilor comerciale din domeniul cercetării-dezvoltării prin promovarea, în acest sens, a unui act normativ. Motivele principale pentru care AVAS a solicitat promovarea acestui act normativ deriva din utilizarea (conform legislaţiei actuale în domeniu) a criteriilor de precalificare, a grilei de punctaj şi a obligaţiilor pe care cumpărătorul şi le asumă prin contractul de vânzare – cumpărare de acţiuni, pentru care depune garanţie şi este monitorizat o perioadă de aproximativ 5 ani. Toate acestea reprezintă, din punct de vedere comunitar, condiţionări cu consecinţe directe în formularea preţului de ofertă de către potenţialul cumpărător, întrucât îngustează sfera de participare a potenţialilor ofertanţi şi sfera de decizie asupra afacerilor viitoare ale cumpărătorului.
AVAS a încercat în cadrul mecanismului de preconsultare pe care îl derulează statul român cu experţii Comisiei Europene, să susţină faptul că aceste constrângeri reprezintă interesul statului român în păstrarea activităţii de cercetare şi a personalului calificat invocând prevederile art. 3 din OG nr. 57/2002.
Argumentul nostru nu a fost acceptat, cel puţin din următoarele motive:
a) Guvernul promovează, susţine, dezvoltă şi stimulează activitatea de cercetare-dezvoltare de interes naţional, scop în care: ”asigură surse de finanţare şi instituie structuri organizatorice corespunzătoare pentru administrarea fondurilor respective, conform prevederilor OG nr. 57/2002, art. 3 alin (2);
b) din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare face parte sistemul de cercetare-dezvoltare de interes naţional, care cuprinde următoarele categorii de unităţi de drept public, acreditate în acest sens, conform prevederilor prezentei ordonanţe:
o institute naţionale de cercetare-dezvoltare;
o institute, centre sau staţiuni de cercetare ale Academiei Române şi de cercetare-dezvoltare ale academiilor de ramură;
o instituţii de învăţământ superior acreditate sau structuri ale acestora;
o institute sau centre de cercetare-dezvoltare organizate în cadrul societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi regiilor autonome de interes naţional.
Prin urmare, societăţile comerciale care desfăşoară activitate de cercetare în scopul comercializării şi realizării de profit nu sunt incluse în Strategia naţională în domeniul cercetării-dezvoltării şi inovării pentru perioada 2007-2013, aprobata prin HG nr. 217/2007 şi nici în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare II, pentru perioada 2007-2013, aprobat prin HG nr. 475/2007;
c) în baza strategiei a fost aprobată o schemă de ajutor de stat care prevede susţinerea proiectelor de cercetare dezvoltare – „Finanţarea proiectelor de cercetare dezvoltare şi inovare conform Planului naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare II, aprobată prin Decizia N 542/2007 a Comisiei Europene”. Acest instrument, aprobat la nivel comunitar, nu susţine societăţile prin renunţarea de către stat la o parte a preţului de vânzare, ci finanţează proiectele de cercetare concrete. Aceasta este o abordare conformă cu reglementările comunitare.;
d) de altfel, Planul naţional de cercetare se aplică, conform art. 3 alin. 1, „activităţii de cercetare – dezvoltare de interes naţional, respectiv domeniilor de cercetare fundamentală cu potenţial din România”, fără a se face vreo referire la societăţile comerciale care realizează cercetare industrială, disponibilă, contra cost, celor interesaţi.
Pe de altă parte, forma actuală a grilei de punctaj ce se utilizează pentru departajarea ofertanţilor, conţine elemente abrogate prin alte acte normative cum este, de exemplu, punctajul care se acordă pentru modalitatea de achitare a datoriilor societăţii. Aceasta, deşi, indiferent de propunerea pe care ofertantul o face, societatea nu poate beneficia de amânări, scutiri sau eşalonări întrucât prin OUG nr. 26/2005 privind abrogarea dispoziţiilor legale referitoare la acordarea înlesnirilor la plata obligaţiilor bugetare restante, facilităţile au fost anulate din toate actele normative.
Nu în ultimul rând, aplicarea grilei de punctaj poate conduce la neîncasarea de către AVAS a celui mai mare preţ oferit în cadrul procesului, având în vedere faptul că punctajul asupra preţului nu are o influenţă mare în totalul punctajului obţinut de un ofertant.
Ţinând cont de toate acestea, cât şi de faptul că pentru multe dintre societăţile comerciale care se încadrau, înainte de noua clasificare, în codul CAEN la categoria 73 – 74, veniturile din activitatea de bază nu justificau utilizarea metodei de privatizare, AVAS a propus modificarea metodei de privatizare.
Proiectul actului normativ de modificare a fost transmis prin intermediul Consiliului Concurentei la Comisia Europeană, principiile de bază au fost discutate în cadrul seminarului organizat la Bucureşti în perioada 28-29 mai 2008, la care au participat şi reprezentanţi ai Autorităţii competente.
În prezent, AVAS aşteaptă un punct de vedere din partea Comisiei europene cu privire la proiectul de act normativ, precum şi din partea celorlalte ministere avizatoare. De asemenea, în perioada imediat următoare, specialiştii AVAS vor mai avea o întâlnire pe această temă cu reprezentanţii sindicatelor din cercetare, la solicitarea acestora.
{mosloadposition user10}
