Astmul, una dintre cel mai frecvente boli cronice, rămâne o provocare pentru pacienții și medicii din întreaga lume, chiar dacă în prezent există tratamente inovative care permit o viață normală. Peste 300 de milioane de oameni din întreaga lume sunt diagnosticați cu astm, în Europa, o persoană moare din cauza acestei boli în fiecare oră, iar în România sunt un milion de pacienți diagnosticați (5-10% dintre ei au astm sever), dar apar din ce în ce mai multe cazuri. Ziua Mondială de Luptă împotriva Astmului este marcată în întreaga lume în prima zi de marți a lunii mai, în scopul conștientizării și educației în legătură cu astmul bronșic. Tema din acest an este „Îngrijire pentru TOȚI pacienții cu astm”.
Astmul este o boală a căilor respiratorii care transportă aer către plămâni. Din cauza bolii, căile respiratorii ajung să se îngusteze și să se umple cu mucus, lucru care face respirația dificilă și duce la episoade de tuse. Atunci când astmul este sub control – este tratat corespunzător – căile respiratorii sunt curate, iar aerul circulă normal.
Astmul poate apărea încă din copilărie sau la orice altă vârstă și nu este o boală contagioasă, chiar dacă, uneori, mai mulți membri ai aceleiași familii pot suferi de astm.
Cauzele apariției astmului bronșic nu sunt pe deplin înțelese, însă boala este cauzată, cel mai probabil, de o combinație între factori ereditari și factori de mediu. Spre exemplu, copiii care suferă de alergii alimentare sunt mai predispuși la astm.
Cele mai frecvente simptome ale astmului sunt:
- respirație șuierătoare;
- senzație de limitare a respirației;
- tuse – mai accentuată în timpul nopții și în orele dimineții;
- dureri toracice – mai accentuate în timpul nopții și în orele dimineții;
- persoanele care suferă de astm bronșic se pot trezi în timpul nopții din cauza tusei sau a dificultăților de respirație;
- crize de astm – care sunt episodice. Ele pot fi ușoare, grave sau foarte grave. În timpul unei crize severe de astm, pacientul poate muri.
Spirometrii gratuite timp de trei zile în Sun Plaza
Cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Astmului, Societatea Română de Pneumologie oferă spirometrii gratuite, timp de trei zile, în centrul comercial Sun Plaza din București. Programul spirometriilor gratuite este vineri, 5 mai – 16:00 – 22:00, sâmbătă, 6 mai – 10:00 – 22:00, duminică, 7 mai – 10:00 – 16:00.
„Astmul, o boală încă subdiagnosticată și intermitent tratată, rămâne o provocare pentru medic și pacient. Progresele terapeutice actuale permit tratarea tuturor pacienților, indiferent de stadiul de severitate al bolii, ultimele tratamente biologice dau o nouă șansă chiar și celor cu astm sever. Totul este ca tratamentele să fie urmate corect și constant.” spune prof. dr. Florin Mihălțan, medic primar pneumolog, președintele viitor al Societății Române de Pneumologie (2024 – 2026).
„Deși vorbim de o boală cronică, o boală care ne afectează încă din copilărie, putem să vorbim de o boală tratabilă. O boală cu care, dacă e corect tratată, putem avea o viață normală. Putem să facem sport și să fim chiar campioni. Astmul nu trebuie să fie un stigmat!” spune prof. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog, secretarul general al Societății Române de Pneumologie.
Cum diagnosticăm astmul:
Spirometria este un test simplu utilizat pentru diagnosticarea astmului bronșic, atunci când simptomele conduc la suspiciunea de astm.
Spirometria este utilizată, de asemenea, și după diagnostic, pentru monitorizarea bolii.
„De câțiva ani, românii au la dispoziție platforma casapneumologilor.ro. Aici sunt informații despre bolile pulmonare, o hartă a pneumologilor din România și aplicația Navigator. În felul acesta, o programare la un medic pneumolog aflat aproape de casa pacientului este mult mai ușoară. Programările se pot face și telefonic, la numărul 021.9904.” spune prof. dr. Roxana Maria Nemeș, medic primar pneumolog, președinta Societății Române de Pneumologie.
Aderența la tratament. Sau de ce oamenii nu își iau medicamentele prescrise.
Succesul tratamentului pentru astm depinde în mare măsură de pacienți și de disciplina lor de a-și lua medicamentele prescrise, lucru numit de medici drept „aderență la tratament”. Cu toate acestea, astmul și BPOC au una dintre cele mai scăzute rate de aderență la tratament, doar 33% dintre pacienți urmează întocmai ce le-au prescris medicii. Prin comparație, diabetul are 51%, depresia 62%, iar cancerul, scleroza multiplă și hipertensiunea arterială au peste 75% aderență la tratament. Mai mult, în România, aderența la tratamentele inhalatorii este de 68%.
Principalele motive pentru care oamenii nu își iau medicamentele sunt faptul că uită și că întrerup tratamentul atunci când încep să se simtă bine (chiar dacă indicația medicului este alta).
„Dialogul medic – pacient este esențial pentru a îmbunătăți aderența la tratament: tehnica inhalatorie corectă trebuie explicată și verificată la fiecare vizită; necesitatea unui tratament continuu, deși simptomele apar și dispar, trebuie argumentată într-un limbaj adecvat. Aderența la tratamentul zilnic este un factor esențial al succesului terapeutic pentru pacientul cu astm bronsic.” spune prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, medic primar pneumolog, președinta Secțiunii de Cancer Pulmonar a Societății Române de Pneumologie.
Sfaturi pentru a ține boala sub control pentru pacienții cu astm bronșic:
1. Asigurați-vă că respectați tratamentul prescris de medic și că știți cum să utilizați inhalatorul corect și folosiți-l ori de câte ori vă spune medicul.
2. Mergeți la medic cel puțin o dată pe an pentru controale sau imediat după ce ați avut un atac de astm sau o accentuare a simptomelor. Vizita periodică la medic este necesară și dacă vă simțiți bine.
3. Cereți un plan de acțiune scris pentru astmul bronșic, astfel încât să știți ce aveți de făcut pentru a gestiona bine boala sau atunci când ea se agravează.
4. Stați cât mai departe de factorii de risc care pot declanșa crize de astm – praf, blană de animale, polen, mucegai, fum de țigară, poluare, infecții respiratorii, efort fizic mare.
Despre Societatea Română de Pneumologie
Societatea Română de Pneumologie este formată cu scopul promovării asistenței medicale, educației si cercetării științifice în domeniul bolilor respiratorii. SRP este continuatoarea organizațiilor neguvernamentale din România cu același scop: „Societatea pentru profilaxia tuberculozei” (1901), „Societatea pentru studiul tuberculozei” (1929), „Liga contra tuberculozei” (1946), „Societatea de Ftiziologie” (1963) și „Societatea de Pneumoftiziologie” (1991).
