Luni, 29 martie 2010, ora 11, ne vom reauzi la barul Majestic de pe Calea Victoriei din Bucuresti. De aceasta data va avea loc auditia cu public a spectacolului radiofonic „Arthur si cavalerii Mesei Rotunde”, partea I, scenariu radiofonic de Sanda Socoliuc dupa legendele arthuriene.
In distributie: Mircea Albulescu, Cristian Boeriu, Pavel Bartos, Valentin Teodosiu, Delia Nartea, Anne-Marie Ziegler, Luminita Erga, Constantin Dinulescu, Mircea Constantinescu, Gheorge Pufulete.
Regia artistica: Attila Vizauer.
Regia de studio: Janina Dicu.
Regia muzicala: Madalin Cristescu.
Regia tehnica: Mihnea Chelaru.
Spectacolul va fi transmis, in premiera absoluta la Radio Romania Cultural, miercuri, 7 aprilie, ora 10.00, in cadrul emisiunii Teatrul National Radiofonic pentru Copii.
Regi, printese, cavaleri, vrajitori, lupte, mistere dezlegate partial, un timp nedeterminat, un anume fel de demnitate si un gen de eroism, care nu ne mai sunt familiare…
In cheie sobra sau comica ori de-a dreptul parodica, miticul rege Arthur, el, cel care i-a unit cindva pe britani, a fost si va mai fi personajul principal al multor carti, filme, desene animate.
Punctele de pornire, vechile Romane arthuriene, sunt destul de numeroase si, de-a lungul secolelor, fiecare autor a modificat in stil propriu mitul initial. Adesea, diferitele versiuni sunt contradictorii.
Adevarata, unica legenda arthuriana nici nu exista.
O referinta majora ar putea fi considerata Istoria Britanilor din secolul al VIII-lea, scrisa in latina de un anume Nennius, poate calugar, originar din Welsh. Se regasesc in acea istorie si cele 12 batalii ale lui Arthur.
Geoffrey of Monmouth, arhidiacon, apoi episcop, a popularizat in stil propriu figura lui Arthur in a sa Istorie a regilor Britaniei. Se intimpla prin anul 1136.
20-30 de ani mai tirziu, francezul Chrétien de Troyes, a scris ceea ce s-ar putea numi o culegere integrala a povestilor despre Arthur si cavalerii sai. Chretien a transpus numele personajelor din welsha in franceza medievala si a distorsionat legendele arthuriene astfel incit figura istorica Arthur s-a pierdut intr-un amalgam de mituri celtice si fictiune literara. Chrétien este acela care a inclus in ciclul arthurian si romanul despre Lancelot si Sfintul Graal.
Pe la inceputul secolului al XIII-lea, romanele arthuriene au reaparut, cu autor necunoscut si cu inflorituri care au indepartat si mai mult mitul de adevarul istoric.
Sir Thomas Mallory, in secolul al XV-lea, repovesteste si transfigureaza in chip propriu cele scrise de inaintasi intr-o lucrare epica unitara: „Moartea lui Arthur”. Sir Thomas Mallory creeaza o imagine romantica si exemplara a cavaleriei medievale prin Curtea regala a lui Arthur si intimplarile binecunoscutilor eroi.
Scris in limba engleza si tiparit de William Caxton, romanul lui Mallory a devenit imediat foarte popular si a ramas pina in zilele noastre o lucrare clasica a literaturii, in care reflexele adevarului istoric nici nu se mai regasesc.
Acum, miticul rege Arthur si cavalerii sai devin pentru prima oara protagonistii unui spectacol de teatru radiofonic, excelent si post-modernist, montat de regizorul Attila Vizauer, secondat cu acuratete si har de echipa sa.
{mosloadposition user10}
