Ovidiu Eftimie
Editura Nemira
“Până și cel mai prost om de știință știe că universul ăsta în care trăim, cu doar trei, hai patru, dimensiuni este un univers de săraci și că, în realitate, există un infinit de universuri cu un infinit de dimensiuni, pentru oamenii care-și permit.
Acest adevăr banal este știut până și de cercetătorii de la Institutul de Cercetări Paranormale din Pașcani (ICPP), fosta Antrepriză de Cercetări Paranormale și Socialism Științific Pașcani (ACPSSP) care, între noi fie vorba, nu e chiar cel mai prost institut de acest gen din lume, fiind unul din primele din Europa.”
Așa începe romanul SF „Arhanghelul Raul”, un roman de debut scris de Ovidiu Eftimie, jurnalist brașovean fan al SF-ului.
Ce veți remarca de la bun început la această carte este faptul că nu avem de-a face cu un subiect american adaptat. Dimpotrivă. Sunt o sumedenie de trimiteri la obiceiuri ale conducătorilor noștri, la societate, administrație, la obiecte (cel mai rezistent material utilizat într-o împrejurare este cel folosit pe vremea când rovignetele erau un abțibild ce se lipea de geam, că, vorba aceea, nimeni nu îl mai putea dezlipi când expira), la trenuri – ați înțeles ideea.
„Du-te tu și explică-i unui ministru că avem o gaură în univers. Până se apucă și face ceva trec trei miniștri, cinci guverne. Licitații, caiete de sarcini, aprobări peste aprobări, manevre, politicieni care vor să-și cumpere teren lângă gaură, că poate îi crește prețul că-și face pensiune pentru turiști, primarul idiot care nu va da aprobare să amplasezi tunuri cu plasmă la el în comună… Suntem singuri.”
Avem de-a face cu multiversuri. Și cu universuri diferite – fiecare cu alt număr de dimensiuni.
Și cu un erou din întâmplare. „În 2008 Raul Malcea avea 27 de ani și era deja cel mai cunoscut „creativ” din industria publicității.”. Raul moare și ajunge în iad. Unde moare iar și iar, înecându-se în Styx. Da, Charon era orb și scăpa morții în râu – ceea ce făcea ca toți acei oameni să devină invincibili.
Hades/Satana îl studiase însă pe Raul. Așa că îl salvează de la înec și îi dă o misiune importantă. Să meargă pe pământ și să vorbească cu „ai lui” – oamenii – și împreună să găsească o soluție prin care să închidă gaura din iad prin care tot mai mulți invulnerabili ajungeau pe pământ.
În paralel, Costea (veți afla cine este) ajunge să fie pus ofițer sub acoperire în rândul nașilor de tren. Pentru că SRI nu înțelege cum, deși se ia atât de multă șpagă, nașii arată ca vai de capul lor.
Așa descoperă Costea că banii de șpagă erau de fapt utilizați în scopuri mult mai mărețe: apărarea patriei de ființele supranaturale – de cele ieșite din gaura de la Teiuș.
Personaje diverse – din universuri variate -, multă acțiune și, mai ales, mult umor, alături de o idee inedită – iată ingredientele care fac din „Arhanghelul Raul” un roman care se citește repede, cu plăcere, o carte care destinde și care, dacă ar fi apărut în SUA, ar fi devenit imediat scenariu de film. Finalul dă de înțeles că s-ar putea să existe o continuare a aventurilor lui Raul.
