Un nou raport UNICEF evidențiază că rata copiilor care trăiesc în centre rezidențiale în întreaga regiune este dublă față de media mondială, iar „drumul este încă lung până la încheierea unei moșteniri lungi și dureroase” a instituționalizării copiilor din Europa și Asia Centrală.
GENEVA – Aproape o jumătate de milion de copii – 456.000 – din Europa și Asia Centrală trăiesc în centre rezidențiale de îngrijire, inclusiv în instituții de mari dimensiuni, potrivit unui nou raport publicat astăzi de UNICEF.
Pathways to Better Protection: taking stock of the situation of children in alternative protection in Europe and Central Asia (Drumul către o protecție mai bună: bilanțul situației copiilor aflați în îngrijire alternativă în Europa și Asia Centrală) arată că rata copiilor care trăiesc în centre rezidențiale de îngrijire în Europa și Asia Centrală este dublă față de media mondială, 232 din 100.000 de copii trăind în centre rezidențiale de îngrijire, comparativ cu 105 la 100.000 la nivel internațional.
„Mai avem un drum lung de parcurs până când vom pune capăt moștenirii lungi și dureroase a Europei și Asiei Centrale în ceea ce privește instituționalizarea copiilor. Deși au existat unele îmbunătățiri, progresele nu au fost egale. Copiii cu dizabilități au fost în mare parte lăsați în urmă”, a declarat Regina De Dominicis, Directorul Regional al UNICEF pentru Europa și Asia Centrală.
Europa de Vest are cea mai mare rată de copii aflați în centre de îngrijire rezidențială, cu 294 la 100.000 de copii, un număr aproape triplu față de media mondială. Deși centrele de îngrijire din Europa de Vest tind să fie mici și integrate în comunități, există în continuare o dependență excesivă de îngrijirea de tip rezidențial în locul celei de tip familial. Rata mai mare este cauzată parțial de creșterea din ultimii ani a numărului de copii neînsoțiți și separați și de tineri solicitanți de azil în Europa.
De asemenea, raportul evidențiază unele tendințe pozitive. De exemplu, începând cu 2010, în multe țări s-a înregistrat o scădere a proporției copiilor care trăiesc în centre rezidențiale de îngrijire. În Bulgaria, Moldova și Georgia, datele sugerează că plasamentul în familie a devenit tipul dominant de îngrijire alternativă formală, deoarece guvernele au urmărit politici de dezinstituționalizare și au făcut investiții semnificative în serviciile de tip familial. În Turcia și în România, investițiile în prevenire, în sprijinul familiei și în promovarea serviciilor de asistență maternală au contribuit la reducerea numărului de copii aflați în anumite tipuri de unități de îngrijire rezidențială, cum ar fi casele de copii.
Cu toate acestea, s-au înregistrat puține progrese pentru copiii cu dizabilități, pentru care probabilitatea de a fi plasați în centre rezidențiale este mai mare decât în cazul copiilor fără dizabilități. În țările în care sunt disponibile date, copiii cu dizabilități reprezintă între 4% și până la 87% dintre copiii din centrele de îngrijire rezidențială. În mai mult de jumătate dintre țările cu date disponibile, proporția copiilor cu dizabilități aflați în toate tipurile de îngrijire rezidențială formală a crescut între 2015 și 2021.
Impactul negativ al separării de familie și al instituționalizării asupra sănătății, dezvoltării și bunăstării copiilor este bine documentat. Copiii care trăiesc în instituții de mari dimensiuni se confruntă adesea cu neglijare emoțională și cu rate mai mari de abuz și exploatare, ceea ce îi expune la probleme de sănătate mintală, suferință psihologică și traume.
Copiii instituționalizați pot avea dificultăți în a construi relații pozitive pe parcursul copilăriei și al vieții adulte, ceea ce îi face să se simtă izolați și singuri. Copiii care se află în îngrijire rezidențială, în special de la o vârstă fragedă, pot suferi întârzieri cognitive, lingvistice și alte întârzieri de dezvoltare și sunt mai predispuși de a intra în conflict cu legea, perpetuând ciclurile de instituționalizare.
În conformitate cu Convenția Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități și Îndrumările ONU privind îngrijirea alternativă, UNICEF solicită închiderea sistematică a instituțiilor de mari dimensiuni folosite pentru a găzdui și educa copiii. Acest lucru include înlocuirea instituțiilor rezidențiale care găzduiesc copii cu dizabilități sau copii neînsoțiți și separați de părinți cu îngrijirea calitativă în familie și în comunitate.
UNICEF solicită investiții adecvate pentru a sprijini identificarea și intervenția timpurie pentru copiii aflați în situații de risc, o forță de muncă solidă în domeniul serviciilor sociale, servicii de sprijinire a familiilor pentru a preveni separarea inutilă a acestora și plasament familial de calitate pentru copiii care au nevoie de protecție. Este esențială realocarea resurselor de la îngrijirea instituțională către îngrijirea în familie și în comunitate și asigurarea investițiilor în date de calitate.
UNICEF colaborează cu guvernele și partenerii din întreaga regiune pentru a contribui la susținerea familiilor și pentru a sprijini îngrijirea bazată pe familie și pe comunitate. Acest lucru include dezvoltarea și implementarea politicilor și programelor de dezinstituționalizare, extinderea serviciilor de protecție și de sprijinire a familiei pentru a preveni separarea copiilor de familiile lor, promovarea îngrijirii bazate pe familie și comunitate, precum și a reunificării și reintegrării familiei și a tranziției în siguranță către o viață independentă. De asemenea, UNICEF colaborează cu guvernele și cu birourile naționale de statistică pentru a îmbunătăți disponibilitatea, comparabilitatea și calitatea datelor privind copiii aflați în îngrijire alternativă.
Raportul reunește date colectate de rețeaua TransMonEE, de inițiativa DataCare și de alte surse din întreaga regiune. Acesta oferă o analiză a datelor privind copiii aflați în servicii de îngrijire alternativă și adopție, precum și evoluțiile și provocările legate de colectarea și raportarea de date calitative, comparabile și dezagregate.
Activitatea UNICEF de îmbunătățire a disponibilității, calității și comparabilității datelor privind copiii aflați în îngrijire alternativă include inițiativa DataCare pusă în aplicare împreună cu Eurochild și parteneriatul cu o rețea de 30 de birouri naționale de statistică din regiune pentru îmbunătățirea datelor obținute în cadrul inițiativei TransMonEE. De asemenea, UNICEF a promovat și a sprijinit dezvoltarea orientărilor Conferinței Statisticienilor Europeni privind statisticile referitoare la copii. Totodată UNICEF colaborează cu partenerii din Uniunea Europeană pentru a monitoriza și compara situația copiilor aflați în îngrijire alternativă în întreaga Europă în cadrul Garanției Europene pentru Copii.
