În opt țări, printre care Mali, Niger, Senegal, Sudanul de Sud și Sudan, copiii trăiesc mai mult de jumătate din an la temperaturi de peste 35 de grade Celsius
NEW YORK – Unu din cinci copii – sau 466 de milioane în total – locuiește în zone în care numărul de zile extrem de călduroase este cel puțin dublu anual față de acum șase decenii, conform unei noi analize a UNICEF.
Folosind o comparație între media anilor 1960 și cea din 2020-2024, analiza lansează un avertisment dur cu privire la viteza și amploarea cu care zilele extrem de călduroase – de peste 35 de grade Celsius – sunt în creștere pentru aproape o jumătate de miliard de copii din întreaga lume, mulți dintre aceștia neavând infrastructura sau serviciile necesare pentru a face față.
„Cele mai fierbinți zile de vară par acum normale”, a declarat directorul executiv al UNICEF, Catherine Russell. “Căldura extremă este în creștere, perturbând sănătatea, bunăstarea și rutinele zilnice ale copiilor.”
Analiza examinează, de asemenea, datele la nivel de țară și constată că, în 16 țări, copiii se confruntă acum cu mai mult de o lună de zile extrem de caldă în plus față de acum șase decenii. În Sudanul de Sud, de exemplu, copiii au parte de o medie anuală de 165 de zile extrem de călduroase în acest deceniu, comparativ cu 110 zile în anii 1960, în timp ce în Paraguay numărul zilelor extrem de călduroase a crescut de la 36 la 71.
Conform analizei, la nivel mondial, copiii din Africa de Vest și Centrală se confruntă cu cea mai mare expunere la zile extrem de calde și cu cele mai semnificative creșteri de-a lungul timpului. 123 de milioane de copii – sau 39% dintre copiii din regiune – se confruntă în prezent cu o medie de peste o treime din an – sau cel puțin 95 de zile – cu temperaturi de peste 35 de grade Celsius, ajungând la 212 zile în Mali, 202 zile în Niger, 198 de zile în Senegal și 195 de zile în Sudan. În America Latină și Caraibe, aproape 48 de milioane de copii trăiesc în zone care se confruntă cu un număr dublu de zile extrem de calde.
Stresul termic suferit de organism, cauzat de expunerea la căldură extremă, reprezintă o amenințare unică la adresa sănătății și bunăstării copiilor și femeilor însărcinate, în special dacă nu sunt disponibile soluții de răcorire. Acesta a fost asociat cu complicații ale sarcinii, cum ar fi bolile cronice gestaționale și urmări negative în timpul nașterii, inclusiv nașterea copilului fără viață, greutatea mică la naștere și nașterea prematură. Nivelurile excesive de stres termic contribuie, de asemenea, la malnutriția infantilă, la bolile netransmisibile, cum ar fi bolile legate de căldură, și îi fac pe copii mai vulnerabili la bolile infecțioase care se răspândesc la temperaturi ridicate, cum ar fi malaria și maladia dengue. Dovezile arată că aceasta afectează, de asemenea, neuro-dezvoltarea, sănătatea mintală și bunăstarea.
Căldura extremă are, de asemenea, efecte mai îngrijorătoare atunci când este resimțită pe perioade mai lungi de timp. În timp ce căldura extremă este în creștere în fiecare țară din lume, analiza arată că și copiii sunt expuși la valuri de caniculă mai severe, mai lungi și mai frecvente. În 100 de țări, peste jumătate dintre copii se confruntă astăzi cu de două ori mai multe valuri de caniculă decât acum 60 de ani. În Statele Unite, de exemplu, 36 de milioane de copii sunt expuși la un număr dublu de valuri de caniculă față de acum 60 de ani, iar 5,7 milioane sunt expuși la un număr de trei ori mai mare.
Pentru România, datele arată o dublare a numărului de valuri de caniculă de la 5,63 în anii 1960 la 10,59 în anii 2020. Severitatea valurilor de caniculă a crescut, de asemenea, de la 1,95 grade Celsius în urmă cu șase decenii la 2,4 grade în deceniul actual. De asemenea, s-a înregistrat o creștere a duratei valurilor de căldură de la o medie de 4,29 zile în 1960 la 5,05 în prezent. Analiza arată că, pentru mai mult de jumătate dintre copiii români, frecvența valurilor de căldură și numărul zilelor de căldură extremă au crescut cu 100% și, respectiv, 200% începând cu anii 1960.
Impactul pericolelor climatice asupra sănătății copiilor este multiplicat de modul în care acestea afectează securitatea și contaminarea alimentelor și a apei, deteriorează infrastructura, perturbă serviciile pentru copii, inclusiv educația, și determină strămutarea populației. În plus, gravitatea acestor efecte este determinată de vulnerabilitățile și inegalitățile subiacente cu care se confruntă copiii în funcție de statutul lor socioeconomic, gen, locație, starea de sănătate existentă și contextul țării.
În lunile următoare, toate statele membre care sunt părți la Acordul de la Paris trebuie să prezinte noi planuri naționale privind clima – contribuții definite la nivel național (CDN 3.0). Aceste planuri vor stabili cursul acțiunilor climatice pentru un deceniu. Ele reprezintă o oportunitate limitată în timp pentru a stabili planuri concrete de realizare a obiectivelor Acordului de la Paris. UNICEF face apel la lideri, guverne și sectorul privat să profite de această oportunitate pentru a întreprinde acțiuni urgente și ambițioase în domeniul climatic, care să susțină dreptul fiecărui copil la un mediu curat, sănătos și durabil, prin luarea următoarelor măsuri:
- REDUCEREA emisiilor și respectarea urgentă a acordurilor internaționale ambițioase privind sustenabilitatea și schimbările climatice pentru a ține sub control creșterea temperaturilor.
- PROTEJAREA vieții, sănătății și bunăstării copiilor și a rezilienței comunităților lor, inclusiv prin adaptarea serviciilor sociale esențiale la schimbările climatice, la dezastre mai frecvente și la degradarea mediului. De exemplu, prin asigurarea faptului că fiecare lucrător din domeniul sănătății este instruit să detecteze și să trateze stresul termic și prin asigurarea rezilienței unităților de sănătate și de educație la căldură extremă.
- OFERIREA fiecărui copil, pe tot parcursul vieții sale, a oportunităților de dezvoltare, a educației și a competențelor necesare pentru a deveni un militant pentru mediu.
„Copiii nu sunt adulți mici. Corpurile lor sunt mult mai vulnerabile la căldură extremă. Temperatura corpurilor lor crește mai repede și au nevoie de mai mult timp pentru a se răcori. Căldura extremă este deosebit de periculoasă pentru bebeluși din cauza ritmului lor cardiac mai rapid, astfel încât creșterea temperaturilor este cu atât mai îngrijorătoare în cazul copiilor”, a declarat Russell.
„Guvernele trebuie să acționeze pentru a ține sub control creșterea temperaturilor și există o oportunitate unică de a face acest lucru chiar acum. În timp ce guvernele își elaborează în prezent planurile naționale de acțiune privind clima, ele pot face acest lucru având conștiința că copiii de astăzi și generațiile viitoare vor trebui să trăiască în lumea pe care le-o lasă.”
Datele privind temperatura sunt calculate utilizând datele zilnice agregate privind temperatura din reanaliza ERA5 (Muñoz, 2019; accesat la 10 iulie 2024), obținute și prelucrate utilizând platforma Google Earth Engine.
Datele privind populația de copii preluate din Global Human Settlement Population data (GHS-POP – R2023A; Schiavina, 2023; accesat la 10 iulie 2024) au fost descărcate de pe site-ul ftp Copernicus (https://human-settlement.emergency.copernicus.eu/download.php?ds=pop). Aceste date au fost apoi ajustate pentru a estima procentajul populației de copii utilizând procentajul populației pe grupe de vârstă selectate – ambele sexe din datele World Population Prospects (Organizația Națiunilor Unite, 2024; accesat la 10 iulie 2024).
UNICEF a adoptat următorii termeni pentru a defini măsurarea căldurii:
- Val de caniculă – orice perioadă de trei zile sau mai mult în care temperatura maximă în fiecare zi se situează în primele 10% din media locală pe 15 zile.
- Frecvența valurilor de caniculă se referă la numărul de valuri caniculare pe an.
- Durata valului de caniculă se referă la numărul total de zile cât durează un eveniment.
- Severitatea valului de caniculă se referă la temperatura peste media locală pe 15 zile în timpul valului de caniculă, exprimată în grade Celsius.
- Temperaturi extrem de ridicate (zile extrem de calde) – atunci când într-o zi se depășesc 35°C.
Aflați mai multe din raportul recent al UNICEF A Threat to Progress.
Aflați mai multe despre Protejarea copiilor de stresul termic.
