Bilanțul Ținutul Buzăului, la 18 luni de la obținerea statutului de Geoparc
- Noi finanțări și zeci de proiecte implementate de Asociația Ținutul Buzăului, Consiliul Județean Buzău și Universitatea din București, împreună cu partenerii
- Peste 150.000 de turiști în zonă, în sezonul 2023, dublu față de anii anteriori, și peste 150.000 de euro atrași prin proiecte de către Asociația Ținutul Buzăului
- 8 laboratoare de știință înființate în școli și 2 centre locale de reciclare a plasticului
- Primele 2 ediții ale Pieței Artizanilor, desfășurate în 2022-2023
Comunitățile din Ținutul Buzăului cunosc o dezvoltare impresionantă datorită proiectelor implementate de Asociația Ținutul Buzăului și Consiliul Județean Buzău, împreună cu partenerii, în cursul ultimului an și jumătate, după ce organizația a obținut statutul de Geoparc Internațional UNESCO pentru zonă. Comparativ cu anii anteriori, numărul de turiști se va dubla până la finalul acestui sezon, ajungând la peste 150.000 de vizitatori.
Eforturile de creare a unei economii locale sustenabile au deja un impact palpabil asupra regiunii, aducând laboratoare de știință cu dotări moderne, facilități pentru reciclarea PET-urilor, ateliere educaționale pentru elevi, trasee noi și centre de vizitare pentru turiști, târguri pentru promovarea meșteșugurilor tradiționale și a gastronomiei locale, precum și fonduri noi pentru comunele din zonă.
În martie 2022, după eforturi susținute, Asociația și Consiliul Județean Buzău reușeau să includă Ținutul Buzăului în clubul select al Geoparcurilor UNESCO. Aici se află atracții turistice renumite, precum Vulcanii noroioși, domurile de sare, focurile vii, trovanții de la Ulmet, așezările rupestre și chihlimbarul roșu de la Colți.
În cele 18 luni de la obținerea statutului UNESCO, Geoparcul a demarat numeroase proiecte de dezvoltare durabilă, implicare civică, educație, economie și protecția mediului, de care beneficiază atât populația locală, cât și antreprenorii mici, turiștii și administrațiile locale.
Apartenența la rețeaua Geoparcurilor a adus cu sine un potențial uriaș de promovare, inclusiv la nivel internațional, și oportunități noi de atragere de fonduri. Primăriile pot obține acum statutul de comună de interes turistic și beneficiază de punctaje mai mari pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare locală. Cu sprijinul Asociației, Primăria Scorțoasa și Primăria Bozioru au obținut deja statutul de comune cu potențial turistic.
Tot în colaborare cu cele două primării, Geoparcul a amenajat două ”Mori de Plastic– puncte locale de reciclare care deservesc câte 4-5 comune și ajută comunitățile să-și proceseze local deșeurile și să le transforme în materie primă. Moara din Scorțoasa va deveni inclusiv centru educațional și de practică pentru reciclare.
„De 1 an și jumătate, Geoparcul Internațional UNESCO Ținutul Buzăului este un motiv de mândrie locală, dar și unul dintre reperele ce oferă județului Buzău un loc de cinste pe harta turismului responsabil. Acreditarea UNESCO a Geoparcului Ținutul Buzăului poate fi privită din mai multe perspective, dar vreau să menționez două. Este, cu siguranță, o răsplată a eforturilor celor trei parteneri, ce și-au dat mâna pentru dezvoltarea durabilă și armonioasă a acestui teritoriu. Dar cred că cel mai important aspect face referire la punerea în valoare a unor comunități, tradiții și locuri pe care noi, buzoienii, le prețuim și care reprezintă marea noastră moștenire culturală”, a declarat președintele Consiliului Județean Buzău, Petre Emanoil Neagu.
„Partea frumoasă în a avea un Geoparc este că acest tip de teritoriu nu doarme niciodată. Sau, ca să fac o glumă, echipa nu doarme niciodată. Dincolo de misiunea noastră de a dezvolta Ținutul Buzăului avem deja și a doua misiune, de a păstra statutul de Geoparc International UNESCO. Cu mai mulți parteneri care se concentrează pe acest lucru, rezultatul este că Ținutul devine un teritoriu efervescent, care se dezvoltă mai repede decât alte zone. La mai puțin de un an de la obținerea statutului, am început deja să ne pregătim pentru vizita de revalidare, care va avea loc în 2025”, spune Răzvan-Gabriel Popa, Asociația Ținutul Buzăului, managerul Geoparcului UNESCO.
Educație altfel, cu fonduri private sau din proiecte internaționale
Pe lângă sprijinul financiar oferit de Consiliul Județean Buzău, Asociația a atras la rândul ei fonduri de peste 150.000 euro, prin implicarea în proiecte internaționale și prin sponsorizări ale companiilor mari din România. Cel mai recent proiect câștigat, în valoare de 40.000 de euro, îi va ajuta pe profesori să desfășoare ore în aer liber în zone precum Vulcanii Noroioși, având la bază o colaborare cu geoparcuri din Norvegia, Irlanda și Italia.
Din astfel de sponsorizări și proiecte s-au ”născut” deja 8 laboratoare de știință– FutureLabs – în care copiii studiază rocile cu fosile și cristalele din zonă folosind microscoape digitale și alte echipamente moderne, regăsind astfel plăcerea învățării. Alte inițiative includ ateliere de supraviețuire în natură cu copii, vizite ale grupurilor de elevi din străinătate, ateliere de dezvoltare a competențelor personale necesare pe piața muncii și dezvoltarea unui laborator științific mobil – Laboratorul Umblător – pentru activități educaționale în licee, școli și în aer liber.
„Laborator natural” de cercetare pentru oamenii de știință
În parteneriat cu Institutul Național pentru Fizica Pământului, Geoparcul a demarat anul acesta un proiect de cercetare în adâncime a Vulcanilor Noroioși și a altor obiective geologice din zonă, cu scopul de a înțelege structurile subterane și a stabili de ce acestea formează vulcani cu forme și comportament diferit la suprafață. Înțelegerea a ceea ce este în interiorul pământului va fi de mare interes pentru turiști și va avea o mare valoare educațională pe viitor.
În prezent, se depun eforturi pentru înființarea unui centru de vizitare modern, în comuna Colți, care va combina tehnici moderne (holograme și video mapping) cu o colecție de fosile, chihlimbar și roci. Punctul de vizitare “25 MILLION” va spune povestea formării chihlimbarului și a modului în care mediul din zonă arăta în urmă cu 25 de milioane de ani.
În paralel, Geoparcul caută soluții pentru conservarea trovanților de la Ulmet și analizează structura geologică de sub Mănăstirea Rătești, avariată în urma unui cutremur. Aceasta a fost scanată cu drone, care au coborât prin tavanul prăbușit al mănăstirii, pentru a prezerva digital interiorul, inclusiv picturile și sculpturile.
Promovarea traseelor turistice și a tradițiilor locale
În colaborare cu comunitatea Slow Food Buzău Land, Asociația s-a implicat în organizarea Pieței Artizanilor – susținând producătorii locali și proprietarii de pensiuni care promovează hrană sănătoasă și sustenabilă. Mulți vizitatori au avut astfel ocazia să descopere și să achiziționeze produse locale de calitate, de la cârnați de Pleșcoi și berea locală, Colți Amber Ale, la vinuri de Dealu Mare și multe alte preparate tradiționale. Următoarea ediție are loc pe 23-24 septembrie, la Berca.
Turiștii au descoperit noi trasee marcate, alături de panouri atractive, care explică într-un limbaj ușor de înțeles evoluția geologică a anumitor zone de-a lungul milioanelor de ani. Prin înființarea de noi puncte de vizitare și dotarea celor deja existente, Geoparcul creează pentru turiști o experiență completă, care cuprinde atât istoria geologică a acestei regiuni interesante, cât și poveștile din jurul exploatării chihlimbarului și a tradițiilor de sute de ani ale oamenilor locului.
Rezultatele nu se lasă deloc așteptate, atractivitatea zonei crescând exponențial. Dacă în anul 2021 și 2022 județul Buzău a atras circa 67.000 și 87.000 de vizitatori, conform INSSE, rezultatele preliminare arată că în anul 2023, în zonă au ajuns peste 69.000 de vizitatori doar în primele 6 luni ale anului, și asta în afara sezonului turistic. Se preconizează un total peste 150.000 de vizitatori până la finalul anului, dublu față de anii trecuți.
Mai multe despre proiectele derulate de Geoparcul Ținutul Buzăului puteți afla accesând website-ul https://tinutulbuzaului.org/.
