de Dalai Lama, in colectia Himalaya
În volumul de faţă, minunat tradus şi editat de Geshe Thupten Jinpa, Sanctitatea Sa oferă o privire de ansamblu asupra practicilor buddhismului tibetan, de la cele Patru Nobile Adevăruri la Yoga Tantra Supremă, cu un accent special, ca întotdeauna, pe practicile iubirii, bunăvoinţei şi responsabilităţii universale. El ne cere să fim atenţi şi prezenţi în clipa de faţă, să fim permanent vigilenţi în monitorizarea atitudinilor, acţiunilor şi motivaţiilor, să ne angajam într-o investigaţie detaliată a propriei noastre activităţi mentale şi să examinăm posibilitatea de a face schimbări pozitive în noi înşine. Nu este o sarcină uşoară! Puţini dintre noi sunt capabili de curajul monumental şi voinţa de fier necesare pentru a atinge starea iluminată a lui Sakyamuni, Nagarjuna, Milarepa, Tsongkhapa, sau a celorlalţi sfinţi şi eroi. Dar cu o practică susţinută putem aduce mai multă claritate în minţile noastre şi să simţim căldura ce rezultă din deschiderea inimii. – Richard Gere
Timp de patru zile, în primăvara anului 1988, Sanctitatea Sa Dalai Lama a ţinut o serie de prelegeri despre buddhismul tibetan la Londra, organizate de Tibet Foundation, London. Ca întotdeauna, prelegerile sale au fost conduse într-un stil personal şi informal care, cu toate acestea, nu a compromis în nici un fel seriozitatea şi profunzimea subiectului. Privind în urmă, am impresia că acele prelegeri au marcat o cotitură importantă în metoda sanctităţii Sale de a preda buddhismul unei audienţe moderne. Cu acel prilej, el a utilizat din plin un sistem nou şi sofisticat de prezentare a căii buddhiste. Pe baza a patru premise simple, că există suferinţă, că suferinţa are o origine, că există un final al suferinţei şi, în fine, că există o metodă prin care să se pună capăt suferinţei, Sanctitatea Sa prezintă întreaga suprastructură a buddhismului tibetan – filozofia şi practica sa – inclusiv calea ezoterică a buddhismului Vajrayana. El demonstrează foarte clar cum toate aspectele căii buddhismului tibetan trebuie şi pot fi percepute simultan ca provenind din şi fiind ferm înrădăcinate în cele Patru Nobile Adevăruri. Pe scurt, Sanctitatea Sa ne arată, cu explicaţii convingătoare, că buddhismul tibetan este, în adevăratul sens al cuvântului, "buddhism complet". Rezultatul este o privire de ansamblu unică asupra buddhismului tibetan care combină înţelegerea incisivă şi penetrantă, analiza reflexivă profundă şi adâncă experienţa spirituală a Sanctităţii Sale, combinate cu o erudiţie uimitoare în toate domeniile buddhismului – toate acestea, fireşte, într-un stil care nu încetează nici un moment să radieze o veselă exuberantă a vieţii şi o autentică afecţiune faţă de toţi. – Geshe Thupten Jinpa
Sfinţia Sa Tenzin Gyatso, al patrusprezecelea Dalai Lama, este şeful spiritual şi temporal al Tibetului. S-a născut la 6 iulie 1935, într-un mic sat de ţărani din provincia Amdo. La vârsta de doi ani a fost descoperit ca fiind încarnarea predecesorului său, marele Dalai Lama al treisprezecelea. La vârsta de patru ani şi jumătate, Tenzin Gyatso este adus în capitala statului tibetan, Lhasa, şi instalat pe tron în calitate de şef suprem temporal şi spiritual al Tibetului. Copilăria şi-a petrecut-o mai ales în compania călugărilor şi a discipolilor, făcând foarte rar vizite familiei sale din satul natal.
Înclinaţia înnăscută pentru studiu şi curiozitatea pentru lumea din jurul Tibetului l-au determinat să-şi lărgească permanent cunoştinţele – inclusiv studii de limba engleză, ştiinţă şi matematici – însă partea cea mai importantă a educaţiei sale a fost făcută în manieră tradiţională tibetană (aşa cum va descrie mai târziu în autobiografia sa). Scopul principal al sistemului tibetan constă în lărgirea şi cultivarea minţii printr-o mare varietate de cunoştinţe. În ceea ce priveşte standardele avansate de educaţie seculară, programa şcolară include teatrul, dansul şi muzica, astrologia, poezia şi compoziţia. Cursurile de instrucţie superioară includ arta vindecării, sanscrita, dialectica, artele şi meseriile, metafizica şi filozofia religiilor. Dintre aceste "cinci subiecte elevate", după cum mai sunt numite, ultimul este considerat fundamental. Sfinţia Sa şi-a început educaţia la vârsta de şase ani, iar la douăzeci şi cinci şi-a luat doctoratul în filozofie buddhistă. Periodic a fost examinat de cercurile profesorale de la principalele universităţi monastice: Drepung, Sera şi Ganden. Examinarea finală a avut loc la Jokhang, Lhasa, în faţa congregaţiilor de profesori.
De la vârsta de şaisprezece ani, Dalai Lama şi-a asumat întreaga putere temporală şi timp de nouă ani a urmărit reconcilierea cu guvernul chinez. Cu toate acestea, în anul 1959 la Lhasa izbucneşte o revoltă împotriva Chinei, iar Dalai Lama este nevoit să părăsească Tibetul şi să se stabilească în India, unde este urmat de peste o sută de mii de conaţionali. Spre deosebire de predecesorii săi, al Patrusprezecelea Dalai Lama a efectuat vizite în numeroase ţări şi a întreţinut un dialog constant cu personalităţi aparţinând unor spaţii culturale, religioase şi ideologice foarte diferite. De-a lungul vremii, reputaţia sa de om al păcii şi înţelegerii a crescut neîncetat. Sfinţia Sa a primit numeroase premii naţionale şi internaţionale, inclusiv Premiul Nobel pentru Pace în 1989.
În ultimii ani, multe universităţi occidentale i-au conferit titlul de Doctor Honoris Causa ca o recunoaştere a importanţei scrierilor sale asupra filozofiei buddhiste şi a rolului pe care personalitatea sa îl joacă în dialogul ecumenic şi în menţinerea armoniei între marile religii ale lumii. În timpul călătoriilor pe care le-a efectuat în străinătate, Sfinţia Sa a susţinut cu tărie necesitatea respectului reciproc şi a unei mai bune înţelegeri între diferitele credinţe ale lumii. În apariţiile sale publice, Dalai Lama urmăreşte să transmită neobositul său mesaj de iubire, compasiune şi non-violenţă, precum şi sentimentul universalei responsabilităţi pentru destinele acestei lumi, pentru pace.
* Carte recomandată de Seeds for Happiness.
