Lucian Dragoş Bogdan
Editura Tritonic
„Apărarea siciliană” este cel de-al doilea volum al seriei Vagabond (care anunţă un roman pe an, timp de cinci ani). Autorul este unul cu siguranţă cunoscut multor români – scriitor prolific, cu romane de succes SF care, iată, atrage atenţia şi celor ce iubesc genul crime.
Dinu este un bărbat care se întoarce acasă după o perioadă în care stătuse printre vagabonzi în încercarea sa de a ajuta un poliţist, prieten apropiat (Marian) să rezolve o crimă. Totul a pornit în Vânătorii de capete, primul volum al seriei, când Dinu, soţ şi tată fericit, angajat apreciat, ajunge să se gândească cu nostalgie la libertate, la visele din tinereţe şi la ce a renunţat. Atunci, posibilitatea de a face altceva, de a fi vagabond ajutând în acelaşi timp poliţia, a echivalat cu oportunitatea de a gusta din libertatea mult râvnită.
Dar lipsa lui şi-a pus amprenta asupra familiei, iar Dinu a aflat că soţia îl înşală. Acum, odată cu revenirea acasă, lucrurile par să se rezolve în familia eroului. Vero îl primeşte înapoi, copiii la fel. Cei doi soţi par că au trecut peste cumpănă.
Însă Dinu este un bărbat care nu poate rupe definitiv legătura cu vagabonzii pe care i-a cunoscut. Cum descoperă cadavrul unui politician chiar înainte de a se întoarce acasă, vrea să fie la curent cu mersul anchetei. Şi sfârşeşte prin a se implica şi prin a-i determina pe toţi cunoscuţii lui (vagabonzi, oameni mai în vârstă – Şontorogii de pe Strada Lalelelor) să ajute la rezolvarea crimelor. Da, crimelor, pentru că există mai multe victime.
Acţiunea foarte bine închegată, personajele interesante şi faptul că Dinu, de această dată, nu mai este prezent doar în ipostaza de vagabond fac ca „Apărarea siciliană” să fie un roman care se citeşte pe nerăsuflate (există şi mult dialog).
Veţi descoperi momente amuzante, cugetări despre viaţă ori politică, răsturnări de situaţie şi, cel mai important, dacă aţi citit primul volum, veţi observa evoluţia personajelor. Trebuie să menţionez de asemenea că autorul a făcut romanul foarte prietenos şi cu cei care nu au lecturat primul volum al seriei. Cartea poate fi citită aşadar şi independent, deşi vă recomand să începeţi cu Vânătorii de capete.
„Dragul meu, politica e ca vânzările sau ca showbizul: lucmea ştie că în spate e un rahat pe care, vrea nu vrea, trebuie să-l înghită. Da măcar să faci un spectacol mişto, să simtă că au primit ceva de banii ăia.” (p. 127)
Minunată este şi prezentarea oraşului Alba-Iulia prin ochii unui localnic. Veţi citi despre cartiere mai puţin turistice, veţi afla povestea multor locuri cunoscute şi toate, veţi vedea, vă vor face să căutaţi străzile, restaurantele şi clădirile menţionate în următoarea vizită în oraş.
Care este legătura între o strategie folosită în şah, politicieni, o profesoară din China şi cât de solid este mariajul lui Dinu de fapt vă las pe voi să aflaţi citind romanul „Apărarea siciliană”. Vă recomand doar să îl începeţi când aveţi ceva timp la dispoziţie pentru că vă va fi greu să îl lăsaţi din mână până nu aflaţi cum se termină totul.
[…] Recenzia completă o puteți citi aici. […]