Cu prilejul Anului Cultural „Dimitrie Cantemir”, Centrul Cultural Italo–Român, Biblioteca Ambrosiana din Milano şi Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, în colaborare cu Accademia Ambrosiana, Academia Română şi sub patronajul Ambasadei României în Italia, organizează o manifestare cultural–ştiinţifică dedicată celebrării a 350 de ani de la naşterea marelui cărturar român, erudit de faimă europeană, domnitor moldovean, academician berlinez, cronicar, un „Lorenzo de Medici al nostru”, cum aprecia George Călinescu, a cărui operă valoroasă este de peste trei secole în patrimoniul cultural naţional şi universal.
Evenimentul, la care vor participa reputaţi universitari şi oameni de cultură români şi italieni, va avea loc sâmbătă 9 septembrie 2023, de la ora 10.00, la prestigioasa Biblioteca Ambrosiana din Milano, în a cărei grădină interioară se găseşte statuia din bronz a lui Dimitrie Cantemir, operă realizată în anii ’70 de sculptorul Ion Irimescu (1903–2005).
Manifestarea, menită să celebreze figura marelui erudit de faimă europeană, va debuta cu alocuţiunile instituţionale susţinute de Mons. Francesco Braschi, Viceprefect, Veneranda Biblioteca Ambrosiana; P. S. Siluan, Episcopul Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei; dr. Violeta Popescu, Centrul Cultural Italo–Român din Milano.
În cadrul manifestării moderate de Prof. univ. dr. Cristian Luca, directorul Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, vor conferenţia: Acad. Prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române: Între real şi ideal. Dimitrie Cantemir despre rolul românilor în Europa; Prof. univ. dr. Cesare Alzati, membru de onoare al Academiei Române: În inima Europei: orizonturile culturale ale spaţiului românesc între secolele XVII şi XVIII în scrierile domnului Moldovei, Dimitrie Cantemir; Ida Garzonio, vicepreşedinte Nuova Polifonica Ambrosiana din Milano: Dimitrie Cantemir, geniu creator: umanist, istoric, “muzicolog”, muzician; Pr. Traian Valdman: Mărturii despre momentul inaugurării statuii lui Dimitrie Cantemir în grădina “Marilor Spirite” a Bibliotecii Ambrosiana.
Cu prilejul acestei manifestări, Biblioteca Ambrosiana va expune public opera lui Dimitrie Cantemir, Istoria creşterii şi descreşterii Imperiului Otoman, versiunea în limba franceză Histoire de l’empire Othoman, où se voyent les causes de son agrandissement et de sa décadence, Paris, 1743, aflată în arhiva fondului documentar, prima lucrare monumentală a unui autor român care vizează aspectele legate de dezvoltarea politică şi militară a Porţii Otomane, o analiză critică a istoriei turco–osmane, de la începuturi până în secolul al XVIII-lea.
La finele manifestării cultural–ştiinţifice, în grădina interioară a Bibliotecii Ambrosiana (Il cortile degli Spiriti Magni), proiectată de prefectul Giovanni Galbiati în 1932, va avea loc la statuia lui Dimitrie Cantemir o scurtă ceremonie religioasă oficiată de P. S. Siluan, Episcopul Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, împreună cu un grup de preoţi, urmată de depunerea de coroane şi jerbe.
De peste cinci decenii, în grădina interioară a prestigioasei Biblioteci din Milano, important loc de cultură al Italiei care reuneşte Accademia şi Pinacoteca Ambrosiana, se găseşte statuia marelui erudit român, operă realizată în anii ‘70 de artistul Ion Irimescu (1903–2005), „patriarhul artelor româneşti”, care a fost amplasată în perimetrul intitulat Il Cortile degli Spiriti Magni, după un vers din Infernul de Dante, alături de statuile unor importante personalităţi ale culturii europene: Platon, Sfântul Toma de Aquino, Dante Alighieri, Alessandro Manzoni, Chateaubriand, Goethe, Shakespeare, Sandor Petöfi şi Teofrasto Paracelsus. Statuia de bronz, cu o înălţime de 2,40 m, îl reprezintă pe Dimitrie Cantemir în ţinută de curte, cu perucă după moda occidentală a epocii, ţinând în mâna stângă lucrarea cu caracter enciclopedic „Descriptio Moldaviae”, prima operă monografică despre geografia, organizarea politică şi administrativă, despre religie, despre graiul, slovele, etnografia şi folclorul Moldovei.
Domn al Moldovei, filosof, umanist, istoric şi compozitor, Dimitrie Cantemir a adus valoroase contribuţii în domeniul istoriei, filosofiei, geografiei şi muzicii, iar scrierile ştiinţifice ale savantului român se încadrează în cele mai diverse domenii. Dimitrie Cantemir a fost primul membru român al Academiei de la Berlin. Dintre principalele sale opere amintim: „Divanul sau gâlceava înţeleptului cu lumea”, scriere de teozofie şi etică creştină (1698); „Istoria ieroglifică”, scriere alegorică în care înfăţişează conflictul familiei sale cu domnul Ţării Româneşti Constantin Brâncoveanu (1703–1705); „Descriptio Moldaviae” („Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae”, în română „Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei”), lucrare cu caracter enciclopedic, scrisă în latină (1715); „Hronicul vechimei romano–moldo–vlahilor”, scrisă iniţial în latină şi tradusă apoi în română, ultima operă a lui Dimitrie Cantemir, lucrare de sinteză în care susţinea latinitatea şi unitatea românilor (1719–1722). Opera cantemireană a cunoscut diverse ediţii, cea mai recentă fiind publicată în seria „Opere fundamentale”, editată sub egida Academiei Române de către Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române.
