europene mai puternice
75% dintre europeni consideră că o coordonare mai strânsă a politicilor economice şi financiare între statele membre ale UE ar fi eficientă în ceea ce priveşte combaterea crizei economice, conform anchetei Eurobarometru din primăvara anului 2010, anchetă de opinie bianuală organizată de UE. Ancheta a fost realizată în luna mai – în punctul culminant al crizei financiare europene – şi a fost publicată astăzi.72% dintre europeni sprijină ideea unei supravegheri mai stricte de către UE a activităţilor celor mai importante grupuri financiare internaţionale, ceea ce reprezintă o creştere de patru puncte procentuale în raport cu ultima anchetă Eurobarometru din toamna anului 2009. Principalele preocupări ale europenilor în legătură cu criza erau următoarele: situaţia economică actuală (40%,procent neschimbat în raport cu toamna anului 2009), şomajul (48%, minus trei puncte procentuale) şi creşterea preţurilor (20%, plus un punct). De asemenea, criza a influenţat percepţia cetăţenilor cu privire la UE:40% dintre europeni asociază UE cu euro (plus trei puncte), 45% cu libertatea de a călători, studia şi lucra oriunde în UE (minus un punct) şi 24% cu pacea (minus patru puncte).
„Faptul că o majoritate clară se pronunţă în favoarea unei consolidări a guvernanţei economice europene arată că, pentru cetăţeni, UE reprezintă o parte decisivă a soluţiei în faţa crizei,” a afirmat Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei Europene, care deţine, de asemenea, portofoliul comunicării. „Ancheta noastră de primăvară – realizată în momentul culminant al crizei – reflectă perioada dificilă şi provocările cu care s-au confruntat europenii în cursul ultimelor luni. De atunci, UE a adoptat măsuri importante şi îndrăzneţe pentru a restabili încrederea. Graţie acestor măsuri, moneda euro s-a restabilit şi observăm în prezent un început de creştere în cadrul marilor economii europene. Cu siguranţă, este prea devreme să proclamăm victoria. Cu toate acestea, avem în prezent şansa de a modela guvernanţa economică europeană, în favoarea căreia se pronunţă cetăţenii UE, astfel încât Europa să răspundă preocupărilor acestora.”
Ancheta Eurobarometru din primăvara anului 2010 a fost realizată prin intermediul unor interviuri directe între 5 şi 28 mai 2010, prin urmare în punctul culminant al crizei financiare europene. În total, 26 641 de persoane au fost intervievate în cele 27 de state membre ale UE.
Rezultatele anchetei Eurobarometru din primăvara anului 2010 revelează aşteptările tot mai mari ale cetăţenilor în legătură cu Uniunea Europeană:un număr tot mai mare de europeni (26%, +4 puncte în comparaţie cu toamna anului 2009) consideră că UE, şi nu Statele Unite sau G20, se află în cea mai bună poziţie pentru a lua măsuri eficiente de combatere a crizei.
De asemenea, există o cerere tot mai mare pentru o coordonare mai strânsă a politicilor economice şi financiare la nivelul UE:75% dintre cetăţeni doresc o guvernanţă economică europeană mai puternică (+2 puncte în comparaţie cu toamna anului 2009 şi +4 puncte în comparaţie cu luna februarie 2009).Guvernanţa economică se bucură de sprijinul cel mai puternic în Slovacia (89%), Belgia (87%) şi Cipru (87%).S-a observat o modificare majoră de opinie în favoarea unei guvernanţe economice mai puternice în mai multe ţări, în special, în Finlanda şi Irlanda (+13 puncte în comparaţie cu toamna anului 2009), Belgia şi Germania (+7 puncte), Austria, Luxemburg şi Slovacia (+6 puncte), precum şi în Țările de Jos (+5 puncte).
Majoritatea europenilor sunt conştienţi de provocările importante cu care se confruntă în prezent toate ţările din UE:74% sunt de acord cu privire la faptul că ţara lor are nevoie de reforme pentru a face faţă viitorului (+1 punct în comparaţie cu toamna anului 2009) şi 71% sunt gata să accepte aceste reforme în beneficiul generaţiilor viitoare (procent neschimbat).Europenii ezită cu privire la cea mai bună modalitate de a stimula redresarea economică:74% consideră că măsurile de reducere a deficitelor şi a datoriei publice naţionale nu pot aştepta (85% în Suedia, 84% în Ungaria, 83% în Germania, 82% în Belgia şi Cipru şi 80% în Republica Cehă, Grecia şi Slovenia).În paralel, în UE-27, 46% dintre cetăţeni sprijină, de asemenea, utilizarea deficitelor publice pentru stimularea activităţii economice (în comparaţie cu 36%, care sunt împotrivă şi 18%, care nu au exprimat nicio opinie).În cele 16 ţări din zona euro, rezultatul este diferit:42% dintre cetăţeni sunt împotriva utilizării deficitelor publice, în timp ce 41% sprijină această idee.
Majoritatea europenilor confirmă pertinenţa priorităţilor definite de UE în cadrul strategiei sale de redresare economică „Europa 2020” (IP/10/225):92% dintre cetăţeni împărtăşesc opinia conform căreia pieţele forţei de muncă trebuie modernizate în vederea creşterii nivelurilor ocupării forţei de muncă, iar ajutorul în favoarea persoanelor care se confruntă cu sărăcia şi excluziunea socială ar trebui să fie o prioritate.90% sunt în favoarea unei economii care utilizează mai puţine resurse naturale şi emite un volum mai mic de gaze cu efect de seră.
Atunci când au fost întrebaţi cu privire la beneficiile care decurg din statutul de membru al UE, 49% dintre europeni au declarat în luna mai că aderarea ţării lor la UE a fost „benefică” (-4 puncte în comparaţie cu toamna anului 2009).Sprijinul public pentru aderarea la UE rămâne totuşi superior celui din 2001, când, în urma recesiunii provocate de explozia „bulei internetului”, acesta se situa la 48%.
De asemenea, rezultatele anchetei au arătat că în luna mai 2010 încrederea în instituţiile UE a rămas la un nivel mai ridicat în comparaţie cu încrederea manifestată faţă de guvernele naţionale sau parlamentele naţionale (42% faţă de 29% şi, respectiv, 31%), chiar dacă încrederea în UE a scăzut în punctul culminant al crizei (42% faţă de 48% în toamna anului 2009).Cel mai mare grad de încredere s-a înregistrat în Estonia (68%), Slovacia (65%), Bulgaria şi Danemarca (61%), iar cel mai scăzut în Regatul Unit (20%).
Având în vedere negocierile de aderare iniţiate de către Consiliul European cu Islanda la 27 iulie 2010 ( IP/10/1011), ancheta Eurobarometru de primăvară a inclus, de asemenea, pentru prima dată, interviuri directe cu 526 de islandezi.Acestora le-au fost adresate întrebări privind opinia lor generală în legătură cu UE.În luna mai, 35% dintre aceştia au declarat că au încredere în UE şi 29% au considerat că Islanda se va bucura de avantaje în urma aderării la UE.
Context
La 12 mai şi la 20 iunie, Comisia Europeană a prezentat propuneri care vizau consolidarea guvernanţei economice şi îmbunătăţirea supravegherii reformelor structurale şi a politicilor bugetare în cadrul UE (IP/10/561, IP/10/850).
Cele mai recente cifre Eurostat (al doilea trimestru al anului 2010) arată o creştere de 1,0 % a PIB-ului în UE-27 în comparaţie cu primul trimestru al anului 2010.
Pagini Utile
Ancheta Eurobarometru din primăvara anului 2010
//ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/eb73/eb73_en.htm
