care cauta finantare pentru afacerea lor
Compania de consultanță Wise Finance Solutions prezintă o analiză a pieței fondurilor europene şi guvernamentale absorbite de România și situația companiilor fondate de tineri antreprenori. În baza schemei de ajutor de stat instituită prin H.G. nr. 807/2014 având ca obiectiv dezvoltarea regională, Ministerul Finanţelor Publice a acordat în perioada noiembrie 2014 – iunie 2015 ajutoare de stat care se ridică la 436,37 milioane de lei, adică aproape 100 de milioane de euro. Acești bani au revenit pentru nouă proiecte de investiţii. Conform datelor inițiale, acestea au o valoare totală de peste 1,05 miliarde de lei şi vor genera 3.332 de noi locuri de muncă. Sumele aprobate vor fi plătite companiilor după realizarea proiectelor de investiții și îndeplinirea obligațiilor legale asumate.
Patru din investițiile finanțate sunt de tip greenfield, respectiv cele demarate de companiile Cer Cleaning, parte a Karcher Grup, Sonaca Aerospace, Airbus Helicopters și Timken. Celelalte cinci sunt extinderi ale unor proiecte de succes demarate în România în perioada anterioară. Acestea vor genera contribuții directe la dezvoltarea regională prin plata de taxe și impozite de aproximativ 547,28 milioane de lei (123 de milioane de euro) și toate au o importantă componentă de inovare. Acest fapt conduce la crearea de bunuri cu valoare adăugată mare în sectoare de top, cu tradiție pentru România, precum fabricarea autovehiculelor rutiere sau a navelor și aeronavelor spațiale și a componentelor pentru acestea.
Mai mult, Ministerul Finanţelor Publice a acordat în perioada mai 2015 – octombrie 2015, în baza schemei de ajutor de stat instituite prin H.G. nr. 332/2014, ajutoare de stat care se ridică la 64,92 milioane de lei, aproximativ 14,4 milioane de euro, pentru 14 proiecte de investiţii. Valoarea totală a acestora este de aproximativ 146,11 milioane de lei și vor genera 2.628 de noi locuri de muncă, din care 787 pentru lucrători defavorizați. Mai mult, sumele alocate Schemei de ajutor de stat instituită prin H.G. nr. 807/2014 în anul 2015 au fost consumate în integralitate, iar sumele prevăzute a fi alocate din fonduri bugetare pentru perioada 2014 – 2020 ajung la aproximativ 600 de milioane euro (2,7 miliarde de lei).
În ceea ce privește cea mai mare sumă alocată unui proiect în 2015, conform rezultatelor primei sesiuni de depunere a cererilor de acord pentru finanțare în baza Schemei de ajutor de stat instituită prin H.G. 807/2014, aceasta a revenit operatorului economic S.C. Bosch Rexroth S.R.L. Cu o valoare totală a proiectului de investiții de 146,736 milioane de lei, banii sunt alocați pentru fabricarea subansamblurilor electronice, cu asumarea unui număr de 568 noi locuri de muncă.
Sesiuni de depunere a cererilor de finanțare în baza Hotărârii Guvernului nr. 807/2014 și Hotărârii Guvernului nr. 332/2014 sunt programate anual.
Care sunt marile probleme de care se lovesc tinerii antreprenori români
Întâi, e vorba de cofinanțare. Cele mai mari dificultăți din punctul de vedere al unui startup care urmărește finanțarea cu fonduri europene constau în lipsa soluțiilor pentru garantarea investiției, prin bunuri sau prin susținerea unui grup de firme. Obținerea cofinanțării pentru un start-up este cu atât mai dificilă cu cât și băncile sunt rezervate în acordarea unui credit fără garanții, pentru o afacere nouă.
Apoi, o altă problemă întâmpinată de un start-up este lipsa de experiență în managementul afacerii, care, uneori, implică supradimensionarea investiției, o previzionare nerealistă a pieței de desfacere și a volumului de vânzări. De asemenea, experiența în domeniu sau în management poate reprezenta un criteriu de eligibilitate sau de selecție, ceea ce dezavantajează startup-urile în demersurile lor de accesare a finanțării, acestea aflându-se, uneori, în competiție cu alte companii care au experiență de cel puțin un an. De asemenea, aceste afaceri întâmpină dificultăți în ceea ce privește finanțarea și asigurarea veniturilor lunare pentru acoperirea cheltuielilor administrative.
În final, mai trebuie menţionată și plierea în mod eronat a ideii de afacere pe baza programelor de finanțare disponibile pe piață și nu invers. Astfel, ideea de afacere și bugetul investiției se stabilesc pentru a se încadra în cerințele și bugetul programului riscând realizarea unui plan de afaceri nerealist, ceea ce poate conduce la imposibilitatea susținerii cofinanțării și îndeplinirii indicatorilor asumați prin proiect.
România, în cifrele reprezentate de afaceri private și absorbția fondurilor
În acest context al noilor afaceri, trebuie aruncată o privire și pe clasamentul statelor din regiune privind rata de accesare a fondurilor europene. Astfel, România are cea mai redusă rată de absorbție a fondurilor europene în perioada 2007-2014, față de nivelurile din intervalul 80 – 90% înregistrate în Ungaria, Polonia sau Țările Baltice, potrivit datelor dintr-un raport KPMG. În procente (din totalul sumelor alocate și banii primiți), România înregistrează o rată de absorbţie de 56%, adică 10,75 miliarde de euro, Bulgaria: 77%, 5,1 miliarde euro, Cehia: 69%, 18,1 miliarde euro, Estonia: 87%, 3 miliarde euro, Ungaria: 87%, 21,7 miliarde euro, Letonia: 86%. 3,9 miliarde euro, Lituania: 88%, 6 miliarde euro (are cea mai mare absorbție ca procentaj), Polonia: 78%, 52,5 miliarde euro (cu cea mai mare sumă absorbită), Slovacia: 65%. 7,6 miliarde euro și Slovenia: 83%. 3,4 miliarde euro.
În ceea ce privește România ca mediul al afacerilor private, la nivel național există 2,6 milioane de firme înființate din 1990 până in 2015. Peste 64% din ele sunt societăţi cu răspundere limitată (SRL), care au, în medie, un asociat. În marea lor majoritate (91,6%), societățile cu răspundere limitată fac parte din categoria microîntreprinderilor, având în medie doi salariaţi, un capital social mediu de 11.000 euro şi realizează o cifră de afaceri medie anuală de 47.000 euro. Cele mai multe societăţi cu răspundere limitată (SRL) au sediul social în municipiul Bucureşti şi judeţul Cluj.
Pentru anul viitor, în acest context economic al absorbției fondurilor europene, Wise Finance Solutions vrea sa își dezvolte biroul din Olanda, deschis în 2015, dar are în vedere și deschiderea unui birou în Londra. De asemenea, compania plănuiește aducerea unui producător auto în România și extinderea prezenței în țară printr-un punct de lucru la Cluj. Un punct important pe agenda anului viitor îl reprezintă și dezvoltarea relațiilor cu SUA și Japonia și dezvoltarea de noi servicii pentru clienții existenți. În final, va fi schimbat punctul de lucru din București.
