Christopher Dembik, Director strategie macro, Saxo Bank
Rezumat: Datele dezamăgitoare din T4 sunt, probabil, un accident, deoarece principiile fundamentale ale economiei rămân foarte bine orientate. În 2020, estimăm că creșterea PIB să atingă 1,1%, în principal alimentată de consumul casnic. Investițiile vor juca un rol secundar ca factor determinant al activității economice.
Creșterea pe 2019 este obiectul unei revizuiri în creștere: Datele dezamăgitoare din T4 (-0,1% vs 0,2% estimat) se datorează combinației dintre destocare și o încetinire a consumului casnic datorat consumului mai scăzut de energie și impactului grevelor din decembrie. Aceasta scade PIB-ul pe 2019 la 1,2% în loc de estimarea de 1,3%.
Nu putem exclude revizuirea, de către INSEE, în creștere a PIB-ului pe 2019, așa cum s-a întâmplat în ultimii doi ani. În 2017, creșterea PIB-ului a fost revizuită de la 1,9% la 2,3%, iar în 2018 de la 1,5% la 1,7%. Ultimul trimestru este de obicei volatil și supus unei ample revizuiri, mai ales în perioade de tulburări sociale.
Încă suntem încrezători în ceea ce privește creșterea Franței în anii următori, căci economia dă dovadă de rezistență atât ciclic (consumul privat și CAPEX au adăugat +0,5 și +0,3 puncte procentuale la creștere), cât și structural (date demografice și de capital bune).
Se estimează că principalul factor de creștere în 2020 va fi consumul: reportul pentru anul acesta, la finalul lui 2019, este de doar 0,16%, ceea ce reprezintă un punct de pornire foarte slab pentru 2020. Cu toate acestea, estimăm că avântul creșterii se va îmbunătăți în lunile următoare datorită unui puternic consum casnic.
În ultimii trei ani, principalul factor determinant al activității economice au fost investițiile, dar în 2020 va fi consumul. Deja se observă semne pozitive ce confirmă această tendință: achizițiile de bunuri durabile au crescut cu 2,5% din iunie 2019, iar indicele sentimentului de consum a crescut cu două puncte în ianuarie 2020, aproape ștergând declinul din decembrie legat de greve.
Consumul casnic trebuie stimulat prin îmbunătățiri continue ale pieței muncii, salarii mai mari, acces mai ușor la credite (creșterea împrumutului bancar a evoluat fără nicio întrerupere peste nivelul uimitor de 5% de la an la an din iulie 2018) și stimulente fiscale ce cresc puterea de cumpărare (impozitele locale sunt desființate progresiv, iar rata primei categorii de impozitare a scăzut de la 14% la 11%).
Dimpotrivă, investițiile vor susține mai puțin creșterea din cauza previziunilor de investiții private scăzute pentru 2020 și a unei încetiniri a investițiilor publice, acest lucru având loc de obicei într-o perioadă de alegeri municipale.
Indicatorii principali confirmă faptul că economia se află pe calea cea bună: monitorizăm îndeaproape evoluția climatului de afaceri INSEE (Graficul 1), căci este un indicator predictiv mai bun pentru activitatea economică a Franței decât Purchasing Managers Index (studiu publicat de Trezorerie în martie 2013, disponibil doar în franceză).
Ultimele date confirmă faptul că creșterea rămâne, în general, bine orientată. Nu se observă nicio contaminare a scăderii din sectorul manufacturier către cel al serviciilor și construcțiilor, de obicei folosită pentru a identifica punctele de cotitură în cadrul ciclului de afaceri, este încă la nivel ridicat (111,3 în ianuarie).
Piața muncii dă semne serioase de îmbunătățire: șomajul scade la un minim pe 10 ani, 500 000 de locuri de muncă fiind create în economie începând din 2017, dintre care 260 000 în 2019, ceea ce reprezintă o performanță excepțională.
De asemenea, Franța trece printr-o reînnoire industrială care era, practic, imposibil de imaginat acum câțiva ani, 24 000 de locuri de muncă fiind create începând din 2018. Unul dintre cei mai buni indicatori de urmărit pentru a evalua sănătatea pieței muncii din Franța este cota de contracte pe durată nedeterminată pentru noii angajați (Grafic 2).
În prezent se află aproape de cel mai înalt nivel al său din T1 2001 încoace, la 49,2%. Luând în considerare mărimea companiei, cea mai impresionantă tendință este legată de cota de contracte pe durată nedeterminată pentru noii angajați ai companiilor mici (0-19 angajați) care a crescut fulminant la 51%.
Politicile lui Macron de a elimina impozite pentru companii și investitori și faptul că angajarea și desfacerea contractului de muncă au devenit mai ușoare datorită schimbărilor legii muncii, au readus, fără îndoială, încrederea investitorilor și au ajutat la stimularea creșterii.
Estimăm că tendința pozitivă va continua în piața muncii în 2020, dar promisiunea lui Macron de a scădea șomajul la 7% până la finalul mandatului său în 2022 rămâne un obiectiv greu de atins în principal datorită neconcordanțelor în abilități. Conform celui mai recent sondaj INSEE, 20% din companiile franceze au declarat că se confruntă constant cu un deficit de mână de lucru calificată.
Sistemul de formare profesională și reforma uceniciei din septembrie 2018 va contribui, fără îndoială, în abordarea acestei probleme, dar va fi necesar timp pentru a avea cu adevărat un impact asupra șomajului structural.
Reforma pensiilor a lui Macron va fi mai corectă: Reforma de inspirație stângistă a lui Macron va reduce inegalitățile între pensiile cele mai mari și cele mai mici și, în același timp, va stimula activitatea prelungită pentru a avea beneficiile complete ale pensionării.
Conform unui raport publicat de Consiliul de Stat legat de impactul reformei, pensiile vor crește, în mediu, cu 29% pentru cei mai săraci, în timp ce pensiile vor crește doar cu 1% pentru cei mai bogați. Sindicatele și organizațiile angajaților au termen până la final de aprilie să găsească o soluție pentru a garanta echilibrul financiar al sistemului de pensii.
Sindicatele favorizează o creștere a contribuției angajaților, dar această soluție a fost deja exclusă de către guvern datorită impactului său negativ asupra costului muncii. În caz că nu se ajunge la un acord în perioada acordată, guvernul va continua, cel mai probabil, prin creșterea vârstei de pensionare la 64.
Legislația viitoare: După discuții cu membri influenți ai Parlamentului, știm că Parlamentul lucrează la o legislație bipartită susținută de Partidul Socialist și membri ai grupului parlamentar LREM pentru renaționalizarea rețelei de autostrăzi. Propunerea de lege ar putea fi adusă spre dezbatere în T4 2020, însă e puțin probabil să fie susținută de guvern, la cum stau lucrurile.
Mai există și o dezbatere care abia a început cu privire la creșterea impozitului pe moștenire pentru active și numerar de peste 500 000 €, care ar afecta doar o mică parte a populației. Discuțiile sunt în stadiu incipient și ar putea duce la o propunere de lege la începutul lui 2021 în cel mai bun caz.
