Ziua de 21 martie a fiecărui an a fost dedicată de către UNESCO rolului privilegiat al expresiei poetice în promovarea dialogului intercultural, comunicării şi păcii. Evenimentul de la Roma se desfăşoară din nou sub patronajul Comisiei Naţionale Italiene pentru UNESCO şi a Reprezentanței Comisiei Europene în Italia și se bucură de colaborarea cu prestigioase instituții, și anume: Federazione Unitaria Italiana Scrittori (Federaţia Unită a Scriitorilor din Italia), Casa delle Letterature (Casa Literaturii) şi Conservatorio di Musica Santa Cecilia (Conservatorul de Muzică Santa Cecilia). Pentru a cincea oară consecutiv, Institutele Culturale din Uniunea Europeană (EUNIC), organizate în clusterul EUNIC Roma, celebrează poezia europeană la Roma.
Evenimentul, moderat de Maria Ida Gaeta, directorul Casei Literaturii din Roma și acompaniat de muzica interpretată de studenții Conservatorului din Roma, va include o serie de lecturi (în limba originală cu proiecția traducerii în italiană pe ecran), a cincisprezece poeţi invitați. România va fi reprezetată de un nume de referință al liricii contemporane: Ana Blandiana. Ceilalți invitați vor fi: Elke Laznia (Austria), Ivaylo Dimanov (Bulgaria), Luko Paljetak (Croația), Jan Wagner (Germania), Davide Rondoni (Italia), Krzysztof Koehler (Polonia), Nuno Júdice (Portugalia), Mila Haugová (Slovacia), Miljana Cunta (Slovenia), José Luis Piquero (Spania), Jesper Svenbro (Suedia), Michael Stauffer (Eveţia), Ömer Erdem (Turcia) și Ádám Nádasdy (Ungaria).
Evenimentul va avea loc miercuri, 21 martie 2018, la Conservatorul de Muzică Santa Cecilia din Roma (Via dei Greci 18), de la orele 18.30. Intrarea liberă în limita locurilor disponibile.
Cu ocazia participării la Ziua Mondială a Poezie 2018, Accademia di Romania in Roma, în colaborare cu Universitatea „La Sapienza” și Libraria Assaggi, organizează alte două evenimente dedicate operei poetei Ana Blandiana după cum urmează:
● Luni, 19 martie 2018, ora 18:00, Librăria Assaggi (Via degli Etruschi 4, Roma) – Prezentarea volumului de poezii L’Orologio senza ore de Ana Blandiana (Elliot Edizioni, 2018).
Alături de autoare vor fi prezenți poetul și criticul literar Paolo Febbraro, scriitorul Giorgio Manacorda și profesorul Bruno Mazzoni, traducătorul Anei Blandiana în italiană. Pentru mai multe detalii: https://www.libreriaassaggi.it//eventi/?mc_id=1259.
● Marți, 20 martie 2018, 11:00-13:00, Universitatea La Sapienza (Aula Laboratorio, et. 3, sediul Marco Polo) – Incontri di versi: poeta Ana Blandiana (România) alături de traducătorul său prof. Bruno Mazzoni și poeta Mila Haugová (Slovacia) alături de traducătoarea sa Alessandra Mura, se vor întâlni și vor dialoga cu studenții Universității „La Sapienza”.
Născută în 1942, la Timișoara, Ana Blandiana a debutat ca poetă în anul 1954 în reviste de tineret, apoi în „Tribuna” (1959) și în antologia 30 de poeți tineri. După debutul editorial cu placheta Persoana întâia plural (1964), s-a impus printre poeții cei mai reprezentativi ai epocii, publicând Călcâiul vulnerabil (1966) și A treia taină (1969, Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor). A continuat cu alte cărți de poezie: Cincizeci de poeme (1970), Somnul din somn (1977), Ochiul de greier (1981), Ora de nisip (1983), Stea de pradă (1985), Arhitectura valurilor (1990), La cules de îngeri (1998), Soarele de apoi (2000, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru poezie), Refluxul sensurilor (2004). A scris versuri și pentru copii: Întâmplări din grădina mea (1980), Întâmplări fără Arpagic pentru cititorul cel mic (1991), Cartea albă a lui Arpagic (1998, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatură pentru copii). A semnat tablete, eseuri, însemnări de călătorie, adunate în volumele Calitatea de martor (1970), Eu scriu, tu scrii, el, ea scrie (1976), Cea mai frumoasă dintre lumile posibile (1978), Coridoare de oglinzi (1984), Autoportret cu palimpsest (1986), Ghicitul în mulțimi, Geniul de a fi (1998), Cine sunt eu? (2001). A publicat, în colaborare cu soțul său, Romulus Rusan, cărți de interviuri cu personalități ale culturii românești: Convorbiri subiective (1972), O discuție la Masa Tăcerii (1977). Abordând și proza fantastică, a scris Cele patru anotimpuri (1977, 2001) și Proiecte de trecut (1982) — ambele volume apărând sub titlul Orașul topit și alte povestiri fantastice în 2004. În 1992 i-a apărut romanul Sertarul cu aplauze, care s-a bucurat de o foarte bună primire din partea publicului și a criticii (următoarele ediții 1998, 2002, 2004), iar în 1994, volumul de nuvele Imitație de coșmar. În afara volumelor de poezie traduse în foarte multe limbi, i-au mai apărut grupaje de poeme în reviste și antologii din Anglia, SUA, Italia, Spania, Franța, Belgia, Germania, Austria, Olanda, Finlanda, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, Brazilia, Cuba, Turcia, Siria, Grecia, China, Japonia, Israel, Albania.
Este fondatoare și președinte al Academiei Civice, care realizează, sub egida Consiliului Europei, Memorialul victimelor comunismului și al rezistenței de la Sighet. Este președintele PEN Clubul Român și al Comisiei de Onoare a Uniunii Scriitorilor din România, membru al Academiei de poezie „Stephane Mallarmé” (din 1997) și al Academiei Mondiale de Poezie, primul scriitor român ales membru al Academiei Europene de Poezie (din martie 1999). Deține numeroase premii literare, printre care: Premiul pentru proză al Asociației Scriitorilor din București (1980), Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1970), Premiul internațional „Gottfried von Herder” (1982, Viena), Premiul Național de Poezie (1997), Premiul revistei „Luceafărul” (1998), Premiul „Opera Omnia” (2001), Premiul Internațional „Vilenica” (2002), Premiul revistei “Poesis” (2003), Premiul internațional „Giuseppe Acerbi” și Premiul internațional Camaiore (Italia), Marele Premiu al Festivalului Internațional „Lucian Blaga”, ediția a XXVII-a (2007).
