· Mercedes-Benz aniversează 125 de ani de la naşterea primului automobil din lume
· An aniversar şi pentru Mercedes-Benz România: concurs special dedicat fanilor paginii ofici ale de Facebook, un website aniversar în limba română, un eveniment dedicat partenerilor şi multe alte surprize
· 125 de ani de inovaţie, siguranţă, confort, design remarcabil şi leadership
· Istorie, evoluţie şi automobile devenite legende
Anul acesta este unul aniversar pentru Mercedes-Benz România, care salută cei 125 de ani de inovaţie ce au marcat timpul scurs de la momentul în care s-a născut automobilul. Mai exact, pe 29 ianuarie 1886, Carl Benz a schimbat lumea, atunci când prima pagină din istoria Mercedes-Benz a fost scrisă la Biroul de Patente din Berlin, unde a înregistrat patentul Benz, ceea ce este considerat a fi chiar primul automobil din lume.
Atât clienţii, partenerii, cât şi fanii mărcii Mercedes-Benz din România au parte în acest an de o serie de suprize şi acţiuni special dedicate, menite să spună povestea unică despre pasiunea Mercedes-Benz pentru perfecţiune, fascinaţie şi responsabilitate.
Astfel, întreaga poveste care dezvăluie modul în care a fost realizată promisiunea de a dezvălui o nouă legendă prin fiecare automobil ce se va alătura stelelor familiei Mercedes-Benz este disponibilă şi pentru fanii români ai mărcii, încă de la începutul anului, la adresa www.mercedes-benz.ro/125.
De asemenea, toţi fanii paginii oficiale de Facebook Mercedes-Benz România (www.facebook.com/MercedesBenzRomania), au avut posibilitatea ca pe parcursul a două luni să se încrie în concursul aniversar cu 125 de premii ,,Mercedes-Benz Storytellers: 125 de ani de inovaţie”.
În plus, clienţii Mercedes-Benz România şi ai Centrelor Autorizate de Vânzare şi Service Mercedes-Benz România vor avea parte de o supriză plăcută în acest an, aşa cum au fost anunţaţi pe 29 ianuarie 2011.
Iar pe 14 aprilie, la Palatul CEC, în Bucureşti, clienţii şi partenerii Mercedes-Benz România au participat în cadrul evenimentului aniversar “125 de ani de inovaţie Mercedes-Benz”, unde au aflat de ce această marcă a fost întotdeauna cu un pas înaintea vremurilor.
,,Legătura dintre un autovehicul Mercedes-Benz şi posesorul său este cea care reuşeşte să vorbească cel mai bine despre istoria unică a celor 125 de ani de inovaţie, pe care care îi aniversăm în acest an. Din acest motiv, Mercedes-Benz România mulţumeşte încă o dată tuturor celor care duc mai departe povestea mărcii şi cred în visul lui Carl Benz: acela de a crea primul automobil din lume,” a declarat Michael Grewe, CEO şi Preşedinte Mercedes-Benz România.
"Pasiunea pentru inovaţie nu moare niciodată!" – de la Benz Patent – Motorwagen la reinventarea autovehiculului
La data de 29 ianuarie 1886, Carl Benz depunea la Berlin o cerere de brevetare a autovehiculului său cu trei roţi. De atunci, ziua respectivă a fost considerată ziua oficială de naştere a automobilului. În acelaşi timp cu Benz, Gottlieb Daimler dezvolta primul automobil cu patru roţi. În acest fel, în mod independent unul de celălalt, părinţii fondatori ai companiei Daimler AG şi ai mărcii Mercedes-Benz au pus bazele tuturor autoturismelor, autovehiculelor comerciale şi autobuzelor de astăzi. Compania care a inventat automobilul a pornit din acel moment pe calea unei modelări mai diverse şi durabile a propriei dezvoltări – în toate domeniile relevante, de la tehnologia inovatoare la confort, siguranţă şi până la design.
Pentru un producător de autovehicule, inovaţia a constituit întotdeauna cheia succesului, aceasta fiind menită să devină şi mai importantă în viitor. Fără curajul de a porni în căutarea de idei noi, automobilul nici nu ar exista, iar fără inovaţie, nu ar exista niciun fel de progres. Mercedes-Benz, inventatorul automobilului, a reprezentat întotdeauna un promotor în acest sens. De exemplu, compania şi-a susţinut poziţia de lider cu peste 80.000 de cereri de patente începând cu anul 1886.
Patent-Motorwagen-ul Benz este simbolul spiritului de pionierat prin excelenţă. La vremea sa, maşina cu trei roţi vestea zorii unei noi ere a mobilităţii. De asemenea, trăsura cu motor a lui Daimler a fost primul automobil cu patru roţi. Aceste două autovehicule au reprezentat începutul unei poveşti unice de succes – o poveste căreia Mercedes-Benz i-a adăugat permanent noi capitole, deoarece invenţiile întemeietoare de tendinţe ale producătorului de automobile cu sediul în Stuttgart au fost cele care au dus la apariţia "trăsurii fără cai", iniţial declarată "fără viitor" de către critici.
Alături de primul autobuz şi primul camion, printre cele mai importante inovaţii ale companiei se poate enumera şi primul automobil Mercedes modern de pasageri, de 35 CP, prezentat în luna februarie a anului 1900.
Pe calea către şofatul lipsit de evenimente rutiere
Mercedes-Benz este pionierul siguranţei la volan. Niciun alt producător de automobile nu întreprinde cercetări atât de intense în acest domeniu şi nu a introdus pe piaţă atât de multe inovaţii esenţiale. Încă de la inventarea automobilului, Mercedes-Benz a avut un rol esenţial în dezvoltarea elementelor de siguranţă activă şi pasivă, stabilind puncte de reper în procesul respectiv. În zilele noastre, conducerea lipsită de accidente reprezintă unul dintre cele mai importante obiective pentru îndeplinirea căruia cercetătorii şi proiectanţii Mercedes-Benz fac eforturi remarcabile.
Momente de reper în dezvoltarea elementelor de siguranţă
1901 – Modelul Mercedes de 35 CP stabileşte standardul pentru autovehiculul modern din zilele noastre. Ampatamentul lung, ecartamentul mare şi centrul de greutate jos îi oferă caracteristici speciale de siguranţă la manevrare.
1921 – Pentru prima dată, frânele roţilor din faţă sunt incluse ca standard la Mercedes în vederea unei decelerări mult superioare – începand cu Sport 28/95 CP, modelul de putere mai mare. Înainte de acesta, numai roţile din spate şi arborele cardanic erau în mod obişnuit echipate cu frâne. Frânarea pe patru roţi devine disponibilă pentru toate modelele de autoturisme Mercedes începând cu vara anului 1924.
1931 – Odată cu modelul 170 (W 15), primul automobil de pasageri produs în serie, cu suspensie independentă pe toate cele patru roţi ("ax oscilant") şi sistem hidraulic de frânare, se pune o nouă piatră de hotar în domeniul siguranţei în conducere
1933 – Premiera suspensiei independente faţă cu braţ dublu la modelul Mercedes-Benz 380 (W 22), o construcţie revoluţionară, care realizează funcţiile de orientare a roţilor, suspensie şi amortizare separat una de alta, devine conceptul standard de suspensie faţă – şi nu doar la Mercedes-Benz, ci şi la numeroşi producători din întreaga lume.
1939 – Primul prototip al unui autoturism cu ansamblu podea foarte rigid, protecţie integrală la impact lateral şi o coloană de direcţie în trei părţi.
1947 – "Terra Cruiser", prototipul dezvoltat de inginerul Béla Barényi din cadrul companiei Mercedes-Benz este prima maşină cu o coloană de direcţie de siguranţă.
1949 – Pivotul conic de blocare de siguranţă împiedică deschiderea bruscă a uşilor în cazul unei coliziuni.
1951 – Mercedes-Benz înregistrează un brevet pentru prima caroserie de siguranţă din lume cu compartiment rigid pentru pasageri şi zone predefinite de deformare, care intră în producţia de serie în anul 1959.
1954 – Puntea oscilantă cu o singură îmbinare intră în producţia de serie odată cu modelul Mercedes-Benz 220 (W 180). Aceeaşi construcţie axială este folosită şi la noile maşini de curse de Formula 1 W 196.
1958 – Automobilele Mercedes-Benz oferă opţional centuri subabdominale pentru scaunele din faţă.
1959 – Intră în producţie zona de deformare: modelele Mercedes-Benz 220, S 220 şi 220 SE (seria111) sunt primele autovehicule de serie care aveau caroserie de siguranţă şi interior "anti-rănire".
1959 – Mercedes-Benz începe efectuarea sistematică de teste de impact la fabrica din Sindelfingen, care devin parte intrinsecă a procesului de dezvoltare de autovehicule şi care se desfăşoară în aer liber până în anul 1973. Cercetările legate de accidente sunt în măsură să optimizeze componente individuale precum sistemele de direcţie şi reţinere, cu mult mai rapid şi mai eficient din punct de vedere al costurilor prin utilizarea testelor sanie în locul celor complicate de impact. Sania este frânată cu ajutorul unor cutii mari de metal pentru murături luate de la cantina fabricii, care acţionează ca zonă de deformare. Colegii lui Rolf Maier, cel care a conceput această metodă eficientă şi economică, l-au poreclit "castravete murat Maier".
1961 – În locul centurilor subabdominale anterioare, se oferă ca supliment opţional centuri diagonale de umăr. Toate automobilele Mercedes-Benz sunt echipate ca dotare standard cu puncte de ancorare pentru centurile de siguranţă. Mercedes-Benz echipează ca standard modelul 300 SL Roadster (W 198) cu frâne pe disc pe toate roţile.
1963 – Modelul Mercedes-Benz 230 SL (W 113) devine primul automobil sport cu o caroserie de siguranţă. De asemenea, Mercedes-Benz introduce sistemul de frânare hidraulic cu dublu-circuit pentru toate modelele de autoturisme.
1967 – Sistemul de direcţie de siguranţă cu o coloană de direcţie şi volan telescopic cu absorbant de impact apare ca standard la toate modelele Mercedes-Benz. Se dă startul acţiunilor pentru dezvoltare airbag-ului.
1969 – Se inaugurează Unitatea Mercedes-Benz de Cercetare pentru Accidente, care analizează cele întâmplate în accidentele rutiere din viaţa reală şi se dă startul dezvoltării dispozitivului de tensionare a centurii.
1970 – Mercedes-Benz prezintă prima generaţie a sistemului de frânare anti-blocare (ABS), în versiune experimentală.
1971 – Se prezintă noul 350 SL Roadster – model de serie 107 cu numeroase inovaţii de siguranţă la bord: catarama centurilor opţionale cu rolă de inerţie în trei puncte montate pentru prima dată pe cadrul scaunului, rezervorul de combustibil 
este plasat într-o poziţie protejată de coliziune în faţa punţii spate, iar volanul de siguranţă cu patru spiţe cu partea centrală mărită oferă cea mai bună protecţie posibilă pentru şofer. Geamurile laterale şi luminile din spate cu construcţie specială de respingere a murdăriei optimizează vizibilitatea, iar noile mânere arcuite fără buton sunt uşor de deschis, chiar şi după un accident, fără ca uşile să se deschidă brusc singure.
Cu ocazia Conferinţei ESV (Enhanced Safety Vehicle) de la Sindelfingen, Mercedes-Benz prezintă autovehicule experimentale echipate cu centuri cu rolă de inerţie în trei puncte, dispozitiv de tensionare a centurilor, limitatoare ale centurilor de siguranţă precum si airbag-uri atât pentru şofer cât şi pentru pasagerul din faţă.
De asemenea, Mercedes-Benz brevetează airbag-ul
1973 – Toate autoturismele Mercedes-Benz beneficiază ca dotare standard de centuri cu rolă de inerţie în trei puncte şi tetiere faţă.
1974 – La Sindelfingen au loc primele teste offset de coliziune.
1976 – În premieră mondială la modelul de serie 123 intră în producţie sistemul de direcţie de siguranţă.
1978 – Clasa S Seria 116 devine primul automobil din lume care oferă cea de a doua generaţie de sistem anti-blocare la frânare (ABS). Până în anul 1980, acesta este disponibil pentru toate autoturismele Mercedes-Benz.
1979 – Clasa S Seria 126 este primul automobil din lume cu structură caracteristică cu braţ special conceput pentru un impact offset frontal. Se poate regla înălţimea centurilor din faţă ale noii berline. Întreaga gamă de automobile Mercedes-Benz este echipată standard cu centuri de siguranţă la toate scaunele.
1981 – Pentru prima dată, la modelele berlină şi Coupé de clasă S (seria126) devin disponibile airbag-ul şoferului si dispozitivul de tensionare a centurii pasagerului din faţă.
1984 – Mercedes-Benz îşi echipează toate modelele de autoturisme în dotarea standard cu centuri de siguranţă faţă pretensionate.
Mercedes-Benz introduce ca standard sistemul de frânare anti-blocare ABS la Clasa S (seria126) şi modelele SL (seria107). Începând cu anul 1988, acestea fac parte şi din specificaţiile standard ale modelului 124 de serie mijlocie.
1985 – Mercedes-Benz introduce trei sisteme de comandă controlată electronic: 4MATIC cu tracţiune integrală (seria124), blocajul automat ASD al diferenţialului (seriile 201, 124), precum şi controlul ASR al patinării la accelerare (seria 126).
1987 – La Salonul Auto IAA, Mercedes-Benz prezintă primul airbag pentru pasagerul din faţă, disponibil opţional pentru Clasa S (seria126) şi, începând din anul 1988, şi pentru modelul de serie mijlocie 124.
1991 – La autovehiculul de cercetare C 112, Mercedes-Benz prezintă pentru prima dată un sistem de suspensie controlat activ.
1992 – Începând cu luna octombrie, airbag-ul şoferului şi sistemul de frânare anti-blocare (ABS), devin dotare standard pentru toate autoturismele Mercedes-Benz.
1993 – Mercedes-Benz oferă pentru prima dată scaune integrate pentru copii la bancheta din spate.
1994 – Premiera Sistemului Electronic de Tracţiune (ETS) la modelele de Clasă S cu şase cilindri (seria 140) şi Clasă SL (R 129).
Mercedes-Benz prezintă în premieră Programul Electronic ESP® de Stabilitate, care intră în producţia de serie în anul următor la modelele V12.
1995 – Premiera mondială a farului cu xenon cu control dinamic al distanţei la Clasa E (W 210) şi Clasa SL (R 129).
Noul model de Clasă E (W 210) apare pentru prima dată cu centuri cu limitatoare integrale de forţă la scaunele din faţă. Opţional, se pot comanda suplimentar şi airbag-uri laterale la uşile din faţă.
1996 – O altă premieră o constituie lansarea Sistemului de frânare asistată Brake Assist (BAS), mai întâi la modelele de Clasă S (seria 140), Clasă CL (C 140) şi SL (R 129), urmate în 1997 de restul modelelor Mercedes-Benz de serie.
1997 – Noul SLK Roadster (R 170) apare cu funcţia de recunoaştere automată a scaunului pentru copii.
Datorită conceptului de podea sandwich, modelul compact de Clasă A (W 168) realizează standarde Mercedes-Benz tipice pentru siguranţa pasagerilor. Airbag-uri laterale, dispozitivele de tensionare şi limitatoarele de forţă ale centurilor apar toate incluse ca dotări standard.
Asocierea sistemului 4MATIC controlat electronic cu tracţiune integrală şi ESP® la modelele de Clasă E seria 210 marchează alt reper în domeniul de siguranţei la volan.
Noul model de Clasă M (W 163) este lansat cu sistemul 4ETS de tracţiune controlată electronic.
1998 – Mercedes-Benz dotează modelul de Clasă A (W 168) cu Programul de Stabilitate Electronic (ESP®), control ASR al patinării la accelerare şi sistemul de frânare asistată Brake Assist ca echipare standard.
Sistemul AIRMATIC de suspensie pneumatică intră în producţie în combinaţie cu Sistemul Adaptiv de Amortizare (Adaptive Damping System – ADS II), la noul model de Clasă S (seria 220).
1999 – Suspensia Active Body Control (ABC) sărbătoreşte premiera mondială la modelul de Clasă CL (C 215).
Toate automobilele Mercedes-Benz (cu excepţia SLK) sunt echipate cu ESP® ca dotare standard. Modelul SLK (R 170) urmează şi el la începutul anului 2000.
2000 – Mercedes-Benz îşi echipează ca dotare standard noul model de Clasă C (seria 203) cu airbag-uri adaptabile pe partea şoferului şi pasagerului din faţă precum şi windowairbag-uri şi airbaguri laterale.
Modelul de Clasă SL (R 230) îşi face debutul mondial cu un nou tip de airbag pentru cap/torace.
2002 – Se lansează sistemul pneumatic de suspensie AIRMATIC DC (Dual Control) odată cu noul model de Clasă E seria 211. Totodată, pentru modelele de Clasă C (seria 203) şi cele de Clasă S (seria 220) apare în premieră mondială tracţiunea integrală permanentă 4MATIC.
Noul sistem revoluţionar de siguranţă PRE-SAFE® este prezentat în premieră la modelul de Clasă S seria 220. Pentru prima dată, ocupanţii autovehiculului pot fi pregătiţi ca măsură de precauţie pentru o posibilă coliziune. PRE-SAFE® marchează debutul la Mercedes-Benz a unei noi ere în dezvoltarea nivelului de siguranţă a pasagerilor.
2003 – Mercedes-Benz introduce funcţia de iluminare activă la modelul de Clasă E (seria 211), care îmbunătăţeşte cu pînă la 90 % iluminarea drumului la curbe, pentru faza de întâlnire.
2005 – Mercedes-Benz prezintă o serie de noi sisteme de siguranţă activă la noul model de Clasă S (seria 221), printre care noul sistem de frânare asistată BAS PLUS Assist, care depistează autovehiculele din faţă cu ajutorul radarului. În plus, Mercedes-Benz oferă modelul de Clasă S cu sistem de Vizibilitate Asistată pe timp de Noapte (Night View Assist), care oferă o imagine în infraroşu a zonei din faţa autovehiculului, pe ecranul panoului de instrumente. Între timp, luminile adaptabile de frână pentru avertizarea maşinilor din spate cu privire la frânarea de urgenţă, prin flash-uri rapide.
Tetierele NECK-PRO reprezintă o altă contribuţie importantă a Mercedes-Benz la siguranţa pasagerilor. Tetierele active la impact sunt incluse ca dotare standard în modelele de Clasă C (seria 203), CLK (seria 209), CLS (C 219), precum şi de Clasă E (seria 211).
2006 – Modelul de Clasă seria 211 este prima maşină din lume oferită cu Sistem Inteligent de Luminare (Intelligent Light System), care include cinci funcţii diferite de iluminare proiectate special pentru situaţii tipice de drum şi condiţii meteorologice.
Mercedes-Benz lansează sistemul PRE-SAFE® Brake cu frânare parţială autonomă la modelul de Clasă S (seria 221) şi noul model de Clasă CL (C 216). Acest sistem, singurul de acest fel din lume, frânează automat autovehiculul înaintea unei coliziuni iminente. Pentru monitorizarea situaţiei din faţa maşinii se utilizează tehnologie radar de ultimă generaţie.
2009 – Mercedes-Benz îşi extinde în continuare poziţia de lider în domeniul siguranţei cu noul model al Clasei E (seria 212). Pentru prevenirea accidentelor de circulaţie sau reducerea gravităţii impactului, şoferul dispune de o serie de sisteme noi şi de sisteme îmbunătăţite de asistenţă, printre care ATTENTION ASSIST, care analizează peste 70 de parametri diferiţi pe toată durata călătoriei pentru depistarea gradului de oboseală a şoferului. În plus, se pot adăuga ca opţiuni suplimentare sistemul DISTRONIC PLUS de control al proximităţii şi PRE-SAFE® Brake cu frânare autonomă de urgenţă.
Cu modelul de cercetare ESF 2009, bazat pe modelul de Clasă S, Mercedes-Benz prezintă inovaţii de ultimă oră derivate din descoperirile sale cele mai recente în domeniul siguranţei şi ilustrează în mod clar potenţialul în acest sens. Printre punctele de atracţie de la bordul modelului ESF 2009 se regăsesc Structura PRE-SAFE® – profile metalice care se umflă aproape instantaneu pentru a conferi mai multă stabilitate componentelor structurale – precum şi "punga de frânare", denumirea sub care este cunoscută. Acest airbag adăpostit în podeaua autovehiculului este declanşat cu puţin timp înainte de coliziune (în momentul în care aceasta este considerată inevitabilă) şi acţionează ca frână suplimentară prin creşterea ariei de frecare dintre autovehicul şi suprafaţa drumului.
Sistemul PRE-SAFE® Pulse are capacitatea de a reduce cu aproximativ o treime tensiunea exercitată asupra torsoului pasagerilor, prin deplasarea acestora cu până la 50 de milimetri spre centrul autovehiculului în caz de coliziune iminentă. Sistemul de Comunicare Interactivă la nivelul autovehiculului (Interactive Vehicle Communication) permite modelului ESF 2009 un schimb de atenţionări cu alte autovehicule referitor la vreme nefavorabilă sau obstacole aflate în drum, iar funcţia Spotlight poate identifica puncte de potenţial pericol aflate în faţă.
2010 – Premieră mondială pentru două noi sisteme active de asistenţă a şoferului la modelele de Clasă CL (C 216) şi S (seria 221). Sistemul Active Blind Spot Assist bazat pe radar avertizează şoferul la schimbarea benzii de rulare cu privire la existenţa vreunui alt autovehicul în unghiul mort al oglinzii retrovizoare din exterior. Dacă şoferul ignoră avertismentele, sistemul ESP® încearcă să evite o coliziune prin intermediul intervenţiei corective a sistemului de frânare.
Sistemul de asistenţă activă pentru menţinerea pe banda de rulare (Active Lane Keeping Assist) foloseşte o cameră ataşată pe parbriz care detectează marcajele benzii de circulaţie, permiţând sistemului să avertizeze conducătorul auto când autovehiculul se apropie involuntar de una din marginile proprii benzi de rulare. În cazul în care conducătorul auto nu reacţionează, sistemul acţionează frânele la una sau mai multe roţi, astfel încât să preîntâmpine părăsirea benzii de rulare.
Siguranţa şoferului: Un şofer relaxat este şi un şofer aflat în siguranţă
La Mercedes-Benz, confortul maxim înseamnă mai mult decât comoditate, interior primitor şi funcţii de înaltă clasă. Bineînţeles, toate soluţiile pentru sporirea confortului au ca scop îmbunătăţirea performanţelor şoferului. O multitudine de măsuri îmbinate cu grijă sunt menite să elimine stresul şoferilor la volanul unui Mercedes-Benz. Acest lucru le permite să îşi concentreze întreaga atenţie asupra situaţiilor din trafic.
Proprietăţile de manevrare, ergonomia, controlul climatic, confortul acustic, operarea facilă şi mulţi alţi factori afectează starea şoferului la volan şi totodată abilităţile de concentrare ale acestuia. Ca regulă generală, numai un şofer relaxat este un şi şofer aflat în siguranţă. Mercedes-Benz a investigat acest subiect com-plex, denumit "driver-fitness safety" şi a folosit rezultatele pentru a îmbunătăţi automobilele de serie. În consecinţă, a fost demonstrat faptul că şoferii automobilelor Mercedes-Benz sunt atenţi şi în formă mai mult timp.
Exemplele principale ale progreselor realizate în acest domeniu sunt conceptele de control şi afişaj intuitive şi bine structurate şi sistemele inteligente de asistare, care transformă automobilul într-un partener al persoanei aflate la volan. De asemenea, conceptele interiorului inteligent şi compartimentului pentru bagaje împreună cu soluţiile inovatoare de infotainment joacă un rol important în filosofia Mercedes-Benz. Factorul final este un spectru amplu de opţiuni de personalizare, permiţând fiecărui client să redefinească nivelele de funcţionalitate şi confort ale automobilelor pentru a răspunde astfel cerinţelor personale.
Motoare silenţioase şi transmisii adaptate armonios, controlul climatic eficient, nivelul redus de zgomot, interiorul stilat prevăzut cu materiale de top şi culori atent selectate – toate acestea fac un Mercedes-Benz să fie un refugiu plăcut, un fel de adăpost mobil care emană o senzaţie de securitate şi exprimă individualitate.
O istorie de 125 de ani a design-ului remarcabil
În cadrul Mercedes-Benz, conceptele auto pioniere şi expertiza avansată a design-ului au cea mai îndelungată tradiţie. Iar cea mai bună dovadă a spiritului inovator poate fi găsită la primul automobil, patentul Benz din 1886. Design-ul delicat al autovehiculului cu trei roţi indică, chiar de la prima privire, faptul că a fost deschis un nou capitol al mobilităţii. Cele trei linii ale patentului reprezintă materializarea unor abilităţi inginereşti autentice. Design-ul nu a existat iniţial ca disciplină în sine, motiv pentru care procesul dezvoltării automobilelor din acea perioadă urmărea imitarea construcţiei carelor.
Repere istorice ale design-ului Mercedes-Benz
1886 – Cu autovehiculul patentat cu motor cu operare pe benzină, Carl Benz creează primul automobil din lume. Design-ul autovehiculului cu trei roţi, inspirat din bicicletă, este expresia abilităţilor inginereşti autentice.
1901 – Mercedes 35 hp stabileşte un design independent pentru autovehiculul motorizat şi este văzut ca prima maşină a erei moderne. Radiatorul în formă de fagure, organic integrat în design, devine o caracteristică definitorie a brandului.
1906 – Compania Daimler Motor din Untertürkheim îşi inaugurează primul departament de construcţie a caroseriilor.
1909 – Faimosul automobil de curse "Lightning Benz" care a depăşit recordurile este primul autovehicul al cărui design a fost în mod evident determinat de principiile aerodinamicii.
1910 – O evoluţie considerabilă în domeniul design-ului auto: un panou curbat sub parbriz, descris ca glugă sau torpedo, leagă şasiul şi compartimentul motorului de corpul maşinii şi de compartimentul pasagerilor pentru a crea o unitate singulară şi organică. Noii pereţi laterali netezi şi linia mediană continuă conferă maşinii un aspect armonios.
1911 – În paralel cu dezvoltarea radiatorului în formă de fagure, a fost dezvoltată şi o formă secundară caracteristică de radiator – radiatorul ascuţit, prezent în special la modele mai sportive şi mai puternice din gamă.
1920 – Uzina DMG din Sindelfingen începe producţia de caroserii pentru autovehiculele Mercedes.
1932 – Hermann Ahrens preia funcţia de Director General al Diviziei de Producţie Autovehicule Speciale din cadrul uzinei Mercedes-Benz din Sindelfingen.
1934 – Cu liniile sale elegante şi line, modelul 500 K, proiectat de Hermann Ahrens, împreună cu succesorul său din 1936, 540 K, marchează un moment deosebit în istoria design-ului Mercedes-Benz – cu precădere prin versiunea Special Roadster, maşina de vis a anului 1930. Varianta coupé a stabilit tradiţia coupé-urilor pentru Mercedes-Benz, tradiţie ce continuă şi în zilele noastre.
1953 – Construcţia caroseriei în formă de Ponton a modelului 180 aduce design-ul clasic Mercedes-Benz în era modernă. Aripile şi farurile sunt complet integrate în secţiunea principală a caroseriei, care încorporează şi compartimentul motorului şi compartimentul portbagajului. Din aceasta se iveşte armonios compartimentul pasagerilor cu ceea ce era considerat atunci o secţiune extinsă de sticlă.
1954 – Naşterea legendarului 300 SL, cu portiere tip aripă de pescăruş (gullwing), proporţiile neobişnuite şi un nou design plat al grilei de radiatorului, care urma să devină o caracteristică definitorie a design-ului frontal pentru toate modele SL sport. Această maşină sport reprezintă emblema design-ului automobilistic al acestei ere.
1957 – Farurile verticale cu lumini indicatoare integrate, ce au fost introduse odată cu 300 SL, au devenit un echipament stilistic reprezentativ, urmând să caracterizeze designul frontal al automobilelor Mercedes-Benz de la începutul anilor ’70.
1959 – Limuzinele Mercedes-Benz 220, 220 S şi 220 SE cu şase cilindri au marginile aripilor spate îmbinate într-un unghi ascuţit, desemnate oficial drept markeri posteriori. „Mercedes coadă de rândunică”("Fintail Mercedes") este şi primul autovehicul din lume cu un habitaclu rigid şi zone deformabile, de absorbţie a energiei de impact, deschizând astfel un nou capitol în domeniul siguranţei.
1963 – Apariţia modelului 230 SL cu proporţiile sale neobişnuite şi un aspect aparte – cu plafonul unic tip "pagoda" – un plafon compact detaşabil a cărui formă specială nu numai că armonizează aspectul, ci şi accentuează rigiditatea structurii, sporind astfel siguranţa maşinii.
1971 – Noul model sport 350 SL şi modelul Clasei S lansate în1972 sunt expresii sugestive ale conceptului de siguranţă integrală şi continuă prin influenţarea aspectului tuturor automobilelor Mercedes-Benz. Printre elementele importante de design se numără farurile cu dimensiuni mari aliniate orizontal, indicatoarele luminoase care pot fi văzute uşor atât din faţă, cât şi din lateral, blocurile optice spate canelate şi mânerele portierelor.
1975 – Bruno Sacco preia responsabilitatea lui Friedrich Geiger, ocupând funcţia de designer şef pentru Mercedes-Benz.
1979 – Design-ul noii Clase S îmbină elementele trandiţionale cu noi forme dezvoltate ca parte a unui process de optimizare a aerodinamicii.
1982 – Mercedes-Benz lansează clasa compactă cu modelele 190 şi 190 E. Design-ul noilor modele din seria compactă, primele dintr-o linie care au precedat actuala Clasă C, urmează traiectoria parcursă de Clasa S. Linia capotei 
portbgajului se diferenţiază de linia mediană mai joasă a caroseriei – într-un look care a fost iniţial subiectul unor discuţii publice controversate, dar care a devenit o tendinţă permanentă.
1991 – Cu noua Clasă S, Mercedes-Benz prezintă o nouă interpretare a grilei radiatorului care este o caracteristică specifică mărcii. Grila este integrată în capotă.
1993 – Ca parte a primei iniţiative strategice, un studiu de design pentru un Mercedes-Benz coupé cauzează agitaţie la Târgul Auto de la Geneva. Prezentate pentru prima dată, cele patru faruri eliptice reprezintă o nouă interpretare a aspectului Mercedes.
Clasa C, succesorul clasei compacte, este primul automobil Mercedes-Benz lansat în patru linii diferite de design şi echipare, unde în special design-ul interior este folosit pentru a contura caracterul definitoriu al fiecărei versiuni.
1995 – Noua Clasă E este primul model de serie care prezintă design-ul cu patru faruri care a constituit simbolul unei epoci. Aspectul frontal a fost de asemenea adaptat pentru seriile viitoare.
1996/1997- Iniţiativa strategică a Mercedes-Benz introduce o întreagă gamă de noi serii de modele precum SLK, CLK, Clasa A şi Clasa M. Mercedes-Benz Design găseşte soluţii inovatoare de stil pentru toate aceste noi concepte auto.
1998 – Cu o siluetă asemănătoare coupé-ului, noua Clasă S simbolizează noua şi progresiva imagine Mercedes-Benz. Design-ul interior stabileşte noi standarde prin maniera în care completează perfect stilizarea elegantă şi sportivă a exteriorului. Clasa S reflectă caracter, o notă de delicateţe şi lux.
1999 – Profesorul Peter Pfeiffer preia funcţia fostului designer şef Bruno Sacco.
2003 – Modelul Vision CLS atrage atenţia la Târgul Internaţional Auto (IAA) din Frankfurt. Conceptul unui coupé cu patru uşi, ce oferă un grad ridicat de confort pentru patru pasageri, este primit cu entuziasm încă de la debut. Premiul "Autonis" pentru design şi titlul de "Most attractive design study 2003" subliniază potenţialul inovator al acestui automobil fascinant.
2004 – CLS intră în producţie de serie fără să sufere modificări majore ca demers secund al iniţiativei strategice.
2005 – Liniile aproape puriste ale Clasei S lansează noi tendinţe în design. Contururile precise şi bine definite şi suprafeţele line indică un nou stil de design.
2007 – Clasa C este prima limuzină Mercedes-Benz în două versiuni destul de distincte: versiunea ELEGANCE este prevăzută cu grila clasică şi steaua în trei colţuri deasupra capotei, pe când versiunea AVANTGARDE este prevăzută cu o grilă în centrul căreia este încorporată steaua într-o interpretare contemporană a celei prezente la modelul 300 SL din1954.
2008 – Profesorul Gorden Wagener preia funcţia de designer şef la Mercedes-Benz. Cu GLK, Mercedes-Benz împrospătează atmosfera din segmentul SUV compact premium. Conturul compact aduce un omagiu Clasei G, clasicul off-roader al brandului.
2009 – Clasa E dezvăluie un design nou, avangardist, care prin curbele aripilor spate reprezintă o interpretare contemporană a design-ului modelului Ponton din anul1950.
Design-ul distinctiv al noului model super sport Mercedes-Benz SLS AMG exprimă fascinaţie nelimitată şi atrage prin capota alungită, garda joasă şi eleronul retractabil. Portierele tip aripă de peşcăruş (gullwing) sunt păstrate de la legendarul 300 SL, la fel şi grila lungă a radiatorului cu steaua în trei colţuri poziţionată în centru.
2010 – Autovehiculul prototip F800 Style sugerează felul în care limuzina zilei de mâine ar putea arăta. Ampatamentul lung, consolele scurte şi linia elegantă a plafonului dau automobilului o notă de eleganţă sportivă. În interior, finisajele din lemn de înaltă calitate şi atmosfera generală de luminozitate oferă o senzaţie de eleganţă şi modernitate.
Inginerie inovatoare pentru sisteme de propulsie, pentru un condus eficient, compatibil cu mediul înconjurător
Dezvoltarea de tehnologii fundamentale pentru autovehicule deosebit de eficiente, compatibile cu mediul, a constituit o temă permanentă în istoria companiei şi brandului chiar din primii ani de existenţă. Mercedes-Benz a fost prima companie care a introdus şi dezvoltat pe deplin în producţie şi pe piaţă numeroase tehnologii relevante, pe care continuă să le îmbunătăţească: de la motorul rapid pe benzină – fundamentul primar pentru inventarea automobilului – la motorul diesel pentru automobile şi injecţia directă cu benzină, ajungând la tehnologii alternative cum sunt sistemul de acţionare pe bază de pile de combustibil.
La începutul anilor 1920, Daimler-Motoren-Gesellschaft a adaptat supraalimentarea mecanică a motorului cu ardere internă, pe care îl adusese la stadiul de producţie matură pentru motoare de aviaţie, astfel încât să poată fi utilizat la autovehicule. Datorită supraalimentării, modelele Mercedes 6 / 25 CP şi 10 / 40 CP ofereau eficienţă sporită faţă de motoarele comparabile fără supraalimentare. Acest principiu rămâne valabil până în ziua de azi şi aduce şi mai multe avantaje sub forma supraalimentării cu turbocompresor, aşa cum demonstrează motoarele BlueDIRECT.
Una dintre inovaţiile remarcabile în domeniul ingineriei sistemului de propulsie a apărut în anul 1936, odată cu introducerea lui D 260 ca primul automobil diesel din lume aflat în producţie de serie. În 1954, Mercedes-Benz prezenta legendarul 300 SL ca primul autoturism de serie echipat cu motor în patru timpi cu injecţie directă de benzină. Alte repere în dezvoltarea de motoare cu ardere internă mai eficiente şi mai compatibile cu mediul sunt: primul automobil de serie cu motor turbo diesel, apărut în 1977, sistemul de injecţie directă cu rampă comună (CDI), în 1997, şi sistemul BlueTEC de control al emisiilor în anul 2005 – iniţial la camioane şi apoi la automobile în anul 2006, tehnologie care transformă economicul motor diesel într-un motor la fel de curat ca şi cel Otto.
De asemenea, la sfârşitul anilor ’60, se relansează activitatea care presupune dezvoltarea sistemelor de propulsie electrică şi hibridă, acţiune însoţită de dezvoltarea şi testarea intensivă a motoarelor cu combustie internă alimentate cu gaze naturale sau folosind combustibili pe baza de alcool şi hidrogen.
În 1994, Mercedes-Benz a făcut senzaţie cu NECAR 1, prima maşină cu sistem de propulsie bazat pe tehnologia cu pile de combustibil, iar de atunci dezvoltarea acestei tehnologii a făcut progrese enorme, autovehiculele fără emisii ce folosesc pile de carburant şi cele electrice impresionând în prezent prin cuplul lor ridicat şi agilitatea sporită. Anul 2010 marchează lansarea primelelor maşini electrice de serie construite cu tehnologii de cea mai recentă factură: modelul F-CELL de Clasă B alimentat cu pile de combustibil şi modelul E-CELL de Clasă A, cu propulsie electrică ce foloseşte o baterie.
De asemenea, subiectul controlării emisiilor a fost de actualitate timp îndelungat. Nici în acest domeniu Mercedes-Benz nu acceptă compromisuri, începând deja din 1985, să ofere convertorul catalitic cu trei căi controlat în buclă închisă pentru toate motoarele pe benzină. În 1990 apare convertorul catalitic cu oxidare pentru modelele cu motor diesel. După debutul la camioane, în anul 2005, apare pe piaţă tehnologia BlueTEC pentru cele mai curate motoare diesel din lume, introdusă apoi pentru prima dată şi pe piaţa autoturismelor cu modelul E 300 BlueTEC – un an mai târziu.
Cheia mobilităţii compatibile cu mediul reprezintă un amestec inteligent de tehnologii diferite de propulsie: pentru călătoriile pe distanţe lungi, motoarele optimizate cu ardere internă cu şi fără modul hibrid reprezintă cele mai eficiente soluţii pentru viitorul apropiat, în timp ce autovehiculele electrice sunt ideale pentru folosirea în zonele urbane.
Aceste descoperiri constituie baza strategiei BlueEFFICIENCY adoptate de Mercedes-Benz, care are trei domenii de acţiune:
· Optimizarea autovehiculelor cu motoare cu ardere internă prin utilizarea tehnologiilor de creştere a eficienţei, ca în cazul noilor motoare diesel cu patru cilindri sau a motoarelor BlueDIRECT cu injecţie directă de benzină
· Îmbunătăţirea în continuare a eficienţei cu ajutorul sistemelor adaptate de propulsie hibridă, ca în cazul modelului S 400 Hybrid, primul autovehicul de serie cu baterie litiu-ion sau al modelului E 300 BlueTEC HYBRID cu diesel-hibrid sau al modelului S 500 Plug-in Hybrid,
· Propulsia fără emisii de gaze poluante, la volanul autovehiculelor electrice cu pile de combustibil sau cu baterie electrică, tehnologie aflată iniţial la modelele F-CELL de Clasă B şi E-CELL de Clasă A.
Povestea mărcii Mercedes-Benz: pasiunea pentru perfecţiune, fascinaţie şi responsabilitate
Dintotdeauna Mercedes-Benz a cultivat un set de valori prin care a dat dovadă de excelenţă pe parcursul timpului. Mai mult, povestea mărcii Mercedes-Benz este una despre pasiune. Pasiunea pentru perfecţiune, fascinaţie şi responsabilitate.
Iar cele trei valori reprezintă împreună promisiunea pe care Mercedes-Benz o face tuturor celor care şi-au manifestat pasiunea pentru excelenţa mărcii germane. Astfel, perfecţiunea este cea care garantează confortul, calitatea şi siguranţa autovehiculelor. Fascinaţia este cea prin intermediul căreia Mercedes-Benz vorbeşte despre sportivitate, stil şi design. De asemenea, Mercedes-Benz a cultivat pe parcursul istoriei sale responsabilitatea prin inovaţie, sustenabilitate şi grija pentru clienţii săi.
Mai multe informaţii despre Mercedes-Benz puteţi accesa la adresele: www.mercedes-benz.ro şi www.media.mercedes-benz.ro.
Mai multe informaţii despre aniversarea Mercedes-Benz: 125! ani de inovaţie, puteţi accesa la adresele: www.mercedes-benz.com/125 şi www.mercedes-benz.ro/125.
