În primii 2 ani de viață ai copilului, toate experiențele la care este expus și pe care le trăiește constituie temelia viitorului adult. Alimentația se supune și ea acestei reguli, încă din prima oră de viață. Partea bună este că se dezvoltă în etape importante și cu impact.
Alăptarea este primul pas făcut pe drumul stabilirii obiceiurilor alimentare sănătoase.
Ideal ar fi ca imediat după naștere, în prima oră sau “Ora magică”, orice copil să primească colostrul, primul lapte pe care îl produce corpul mamei. Colostrul este un aliment complex, bogat în anticorpi, vitamine, minerale, grăsimi, proteine și alte zeci de substanțe nutritive.
Principalul rol al colostrului este acela de a crea o barieră de protecție a întregului sistem digestiv și respirator. Colostrul este totodată, primul și cel mai important vaccin pe care trebuie sa-l primească orice copil la naștere.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca alăptarea să fie exclusivă până la vârsta de 6 luni, adică copilul să primească doar lapte matern în aceste luni, urmând ca alăptarea să continue până la 2 ani și peste, în funcție de ceea ce își doresc mama și copilul.
Încă din 2009, studiile arată că o alimentație greșit administrată bebelușului în primii 3 ani de viață stă la originea bolilor din viața lui de adult (infarctul miocardic, accidentul vascular celebral, obezitatea sau cancerul), boli care se găsesc în topul mortalității contemporane. Acestea ar putea fi evitate, dacă alimentația din primi 3 ani de viață ar fi una corectă
Alăptarea este extrem de importantă atât pentru copil, cât și pentru mamă.
Astfel, o mamă care își alăptează bebelușul își revine mai repede la greutatea pe care a avut-o înainte de sarcină, este mai protejată în fața cancerului de sân și ovarian, are șanse mai mici să treacă prin depresia postpartum și simte că își îndeplinește pe deplin rolul de mamă. “Eu le spun pacienților mei cu laptele de mamă nu te mai întâlnești niciodată. Cărnița, brânzica, oul, cerealele, le poți mânca o viață întreagă, laptele matern, însă, nu!” a declarat Liliana Calapod, medic primar pediatrie în documentarul “Îndrăznesc să diversific” marca Lion Mentor Association.
Diversificarea alimentației copilului de 6-12 luni, respectiv introducerea altor alimente solide pe lângă lapte, este și ea la fel de importantă.
Însă diversificarea alimentației nu înseamnă întreruperea alăptării. Până la vârsta de 1 an, alimentul de bază al copilului rămâne laptele matern. Uneori însă, ca și alăptarea, această nouă etapă aduce noi provocări tinerilor părinți, provocări generate în parte de frică. “Trăim într-o lume în care frica prevalează. Fie că este vorba despre sănătatea noastră, despre alimentația noastră, despre responsabilitățile noastre, frica ne paralizează, mai ales când vine vorba despre copiii noştri. Frica ne-a îndepărtat de esența noastră, de instinctele noastre, am uitat să naștem, am uitat să alăptăm, am uitat să ne ascultăm corpul, să vedem ce ne transmite el, care sunt nevoile lui. Iar pe copilașii noștri îi tratăm ca pe niște ființe neajutorate, cărora trebuie să le spunem mereu ce să facă și ce să nu facă ca să nu deranjeze, ce să mănânce sau cât să mănânce, pentru că noi, părinții, știm mai bine decât ei cât pot mânca sau când să mănânce, indiferent dacă le este sau nu foame. Și mi-am tot pus întrebarea, dacă pentru naștere apelăm la moașă, pentru alăptare la consultant în alăptare, pentru diversificare la cine apelăm, cine este specialistul care poate ghida mama când și cu ce poate începe diversificarea. Uite așa s-a născut documentarul “Îndrăznesc să Diverific” menit să ghideze mama pe perioada de tranziție a bebelușului de la sânul mamei la mâncarea gătită”, a declarat Irina Thiery, realizatoarea documentarului și totodată președintele Lion Mentor Association, ONG care militează pentru drepturile și opțiunile mamei și copilului.
Pe 16 iunie 2016, Lion Mentor Association a prezentat în premieră, în cadrul unei proiecții la nivel național, desfășurată simultan în 25 de orașe, documentarul “Îndraznesc să diversific” – primul documentar românesc despre alimentația bebelușului. “Îndraznesc să diversific” este cel de-al treilea documentar din campania “Îndraznesc pentru copilul meu”, primele două fiind despre naștere și alăptare “Îndrăznesc să nasc așa cum vreau”, respectiv “Îndrăznesc să alăptez PAȘI spre CONȘTIENTIZARE”. “30 de mămici din toată țară s-au mobilizat și au reușit să strângă sub cupola proiecției naționale Lion Mentor în jur de 2000 de oameni. Acest număr demonstrează, încă o dată, dorința românilor de a evolua, inclusiv din punct de vedere al nutriției. Acum, pe lângă faptul că evităm marketingul agresiv din partea industriei alimentare, vrem tot mai mult să luăm decizii informate și să ne ascultăm corpurile, cu toate nevoile lui. Miile de persoane prezente la proiecțiile documentarelor Lion Mentor reprezintă totodată viile mărturii ale reîntoarcerii la firesc, la natural, la sănătate. Cele 25 de orașe unde a avut loc proiecția sunt: Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Bistrița, Brașov, București, Buzău, Câmpulung, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Făgăraș, Galați, Iași, Mediaș, Miercurea-Ciuc, Ploiești, Piatra-Neamț, Sibiu, Sighișoara, Suceava, Târgu Mureș, Timișoara și Târgoviște. După proiecție specialiștii în domeniu din fiecare oraș au răspuns întrebărilor publicului” a mai declarat Irina Thiery, președinte Lion Mentor Association.
“Îndrăznesc să diversific” este un apel la simţul de răspundere al fiecăruia dintre noi pentru o informare corectă asupra ceea ce înseamnă cu adevărat un start sănătos, natural al copiilor noştri, precum şi pentru conştientizarea impactului calităţii informaţiilor pe care le transmitem generaţiilor viitoare. Spre deosebire de primele două documentare ale campaniei despre naștere și alăptare, în care au fost intervievați deopotrivă cadre medicale, specialiști în domeniul sănătății dar și mămici, în documentarul “Îndrăznesc să diversific”, veți găsi doar opiniile specialiștilor din domeniul medical și al nutriției cu informaţii utile despre metoda clasică de diversificare, dar și despre metoda “modernistă” cunoscută sub denumirea de autodiversificare. În documentar se mai vorbește și despre laptele praf, vârsta până la care copilul are sau nu nevoie de lapte sau ce tip de lapte este cel mai potrivit pentru acesta, despre introducerea proteinei de origine animală în alimentația copilului sau despre importanța citirii etichetelor produselor alimentare, despre alimentele interzise până la vârsta de un an și despre noul drog al secolului 21, zahărul care se găsește în aproape toate alimentele destinate bebelușilor și nu numai.
“Laptele praf conține foarte mult zahăr, nu este steril, plus multe alte lucruri și noi am preferat să-l evităm pe cât posibil și să apelăm la variante vegetale, cum ar fi laptele de cânepă, laptele de semințe de floarea soarelui, dacă ne temem de migdale sau de nuci. Dacă ar fi să ne luăm de alimentele cu potențial alergen, atunci ar trebui să eliminăm și laptele de vacă și laptele praf, pentru că el, de fapt, este un lapte de vacă reconstituit, sau ar trebui să eliminăm și oușorul, brânzica, si toate alimentele care conțin aceste elemente alergene. De aceea eu cred ca laptele vegetal, chiar și raw, deci netratat termic, strecurat foarte bine, este ideal pentru bebelușii de șase luni fiind o sursă extraordinară de calciu și magneziu în alimentația acestora,” a precizat Ligia Pop, consultant în nutriție și autor în documentarul “Îndrăznesc să diversific”
Totul începe cu întrebări simple, precum: “La ce vârstă pot să-i diversific mâncarea?”, “Cu ce alimente încep diversificarea?”, “Cum i le ofer copilului: preparate termic sau crude, pasate sau bucăți?” “Dar în ce cantitate?” , “Cum știm dacă bebelușul este pregătit pentru această etapă de diversificare a alimentației?”
În toate căutările sale astfel încât să ia cele mai bune alegeri pentru bebelușul ei, mama află foarte multe lucruri. Din păcate, majoritatea sunt contradictorii, încât îi este greu să privească cu detașare și încredere acest nou proces.
Informarea corectă și completă despre alimentele solide este foarte importantă. Acțiunile, atitudinea și alimentele cu care începem diversificarea alimentației copilului pot face diferența între un început relaxant și distractiv și unul anevoios și frustant. Succesul poate însă fi obținut ușor printr-o doză mare de relaxare a mamei arătată copilului și de o documentare temeinică asupra subiectului.
Este însă important să ne reamintim că omul este o ființă extrem de adaptabilă. Un copil se poate naște în orice loc de pe Terra. Astfel, adaptarea lui la locul unde se va naște și la obiceiurile familiei, încep încă din viața intrauterină. În pântecul mamei copilul cunoaște, binențeles, sub o altă formă, pentru prima dată alimentele solide. Tot aici, face cunoștință și cu gustul prin intermediul lichidului amniotic.
Fiecare dintre alimentele solide oferite copilului ajuns la etapa diversificării, 6-12 luni, lasă o amprentă în preferințele acestuia în materie de gust, culoare, textură.
Cu cât alimentele solide din etapa diversificării sunt mai sănătoase, diferite, îmbogățite ca și gust prin mirodenii și plante aromatice, cu atât copilul este mai bine ancorat pe drumul unei alimentații sănătoase.
Schema de diversificare cu care se începe diversificarea este și ea o cheie spre succes.
De-a lungul anilor, recomandările în nutriția copilului au suferit modificări, în special din cauza problemelor de sănătate care au apărut tot mai frecvent în rândul populației și mai ales în rândul copiilor.
Dacă acum 30 de ani, diversificarea alimentației începea cu cereale, ei bine, acum, când obezitatea infantilă a ajuns la cote alarmante, noile recomandări internaționale îndrumă părinții mai întâi către legume și fructe.
Însă ce face mama când medicul pediatru îi dă o schemă de diversificare cu cereale, mămicile din bloc le-au dat celor mici suc de morcovi, iar mătușa îi spune că supa este cea mai potrivită pentru începutul diversificării?
Eugenia Dobrescu, tehnician nutriționist, dezbate pe rând fiecare dintre schemele de diversificare despre care mamele pot auzi oferind astfel posibilitatea acestora să aleagă singure ce consideră că este cel mai potrivit pentru copilul lor. Înainte, de toate însă, recomandarea Eugeniei este de a discuta cu medicul pediatru curant al copilului și cu un specialist în nutriție schema cu care se dorește să se înceapă diversificarea, punând multe întrebări și analizând atent informațiile primite.
● Schema de diversificare cu supă de legume
Supa de legume presupune fierberea într-o anumită cantitate de apă a 2-3 legume odată. În cazul în care copilul are o reacție alergia nu veți ști la ce a reacționat negativ.
Totodată, valoarea nutritivă a acestei supe este foarte scăzută. De aceea adresez mereu părinților întrebarea: de ce nu i-ați da copilului dumneavoastră lapte matern – alimentul perfect creat pentru nevoile lui și i-ați dat această supă?
● Schema de diversificare cu suc de fructe
Sucul de fructe nu este cel mai bun aliment pentru stomacul unui copil cu care să începeți diversificarea. Asta din cauza concentrației mari de zaharuri și lipsei fibrelor conținute de pulpa fructului în sine, care ajută procesul de digestie. În plus, gustul pregnant de dulce va crea în timp o preferință a copilului pentru alimentele pline de zaharuri, iar acest lucru poate avea urmări multiple în sănătatea lui.
● Schema de diversificare cu cereale
Ținând cont că rata obezității a crescut foarte mult în ultimii ani, noile recomandări în nutritie nu mai susțin începerea diversificării cu cereale decât în cazuri special, ale copiilor a căror greutate nu a crescut corespunzător din punct de vedere medical sau suferă de anumite afecțiuni gastrointestinale.
● Schema de diversificare cu piure de fructe
Începerea diversificării cu fructe este o opțiune bună. Gustul fructelor cu care se poate începe diversificarea este dulce. Având în vedere că și laptele matern are un gust dulceag, majoritatea copiilor acceptă ușor fructele. Problema în acest caz ar fi preferința copilului față de gustul dulce și cresterea posibilității de a refuza legumele, care nu sunt atât de dulci.
● Schema de diversificare cu piure de legume – PERFECTĂ
Ținând cont de aspectele celorlalte variante de începere a diversificării, am considerat că schema de diversificare cu piureul de legume este cea mai potrivită alegere. În primul rând pentru că legumele sunt introduse pe rând, pornind cu morcovul sau rădăcina de pătrunjel. Astfel putem depista imediat alimentul care poate declanșa eventuale reacții alergice. În același timp nu supunem stomacul bebelușului la un efort suplimentar și trecem și peste cea mai provocatoare masa de introdus, care nu este atât de dulce precum laptele primit.
Schema de diversificare prefecta, cu piure de legume, o gasiti pe site-ul www.diversificare.ro.
Astfel, pentru un copil născut la termen, sănătos, începem diversificarea atunci când copilul este pregătit și arată multiple semne că este pregătit pentru această etapă, cu piureul de legume. Ulterior, se introduce treptat și masa de fructe ca și mic dejun și masa de cereale ca și masă de seară. Însă aceste 3 mese de solide vor reprezenta în intervalul 6-12 luni maximum 20% din totalitatea meselor copilului, baza rămânând lapte matern.
Apoi, alimentația copilului până la 2 ani este ultima cărămidă la baza alimentației sănătoase În această etapă, meniul zilnic al copilului trebuie să conțină diverse alimente care îi oferă acestuia suficientă energie pe care să o folosească la toate activitățile lui.
Eugenia Dobrescu ne oferă câteva idei de bază despre conceperea unui meniu zilnic:
“1. Pe măsură ce copiii cresc, meniul lor zilnic se apropie tot mai mult de cel al adulților. Numărul meselor ar trebui să fie 3 – mic dejun, prânz și cină.
2. Dacă vă bucurați de un copil mâncăcios și plin de energie, pot fi servite și 2 gustări, cu rol de reumplere a bateriilor energetice. Ele nu sunt obligatorii și dacă nu există, mai ales pentru că cel mic mănâncă foarte bine la mesele principale, cu atât mai bine.
3. Ca regulă, intervalul de timp dintre 2 mese ar trebui să fie de minim 3 ore, așa încât mâncarea să aibă timp să fie digerată.
4. Între mese și gustări oferiți-le celor mici doar apă și ceaiuri neîndulcite sau puțin îndulcite, cu miere de albine (dacă vârsta permite).
5. Regula combinării alimentelor este și ea foarte importantă atunci când părinții stabilesc meniul zilnic al copilului. Ideal ar fi ca meniul copilului să fie ca cel al întregii familii și de aceea, la acest moment din viață, multi adulți își reevaluează meniul zilnic și fac schimbările în bine.
6. Respectați pauzele alimentare, ținând totodată cont de orele de trezire și de somn ale copilului.
7. Cantitatea alimentelor puse în farfurie trebuie să respecte volumul pumnului, adică să nu mai mult decât ar putea să țină copilul în mână. În acest fel capacitatea de digestie este suficient de bine păstrată și dacă combinațiile nu sunt tocmai cele mai bune.
În general, mesele unui copil ar fi bine să țină cont și din punct de vedere al cantităților de vârsta, ritmul biologic al corpului și de necesitățile fiecărei etape de vârstă, gradul de efort și conditiile de mediu. Pentru cantitatea optimă de mâncare de la o masă există și o recomandare biblică cu mare semnificație: “să te scoli de la masă nesătul, ușor flămând”!
În această stare, mecanica și chimia (sucurile) digestive pot lucra la parametrii optimi!
Toate aceste 3 etape, 0-6 luni, 6-12 luni și 1-2 ani constituie perioada în care copilul află tot ce poate despre alimente, actul mesei în sine, bucuria de a lua masa cu cei dragi, respectarea orelor de masă și multe altele” a declarat Eugenia Dobrescu, tehnician nutriționist.
Citirea etichetelor atât de pe produsele destinate copiilor, cât și de pe produsele destinate adulților este o adevărată artă! Și ca orice artă, trebuie studiată! Această artă trebuie transmisă și copiilor noștri pentru a le sedimenta temeliile pentru o viață sănătoasă. Rânduirea ingredientelor se face în funcție de cantitatea lor în alimentul respectiv, de la cantitatea cea mai mare la cantitatea cea mai mică! Trebuie să învățăm să ne alegem alimentele pe baza ingredientelor pe care acestea le conțin! Din păcate, zaharul este omniprezent, de la mezeluri la dulciuri și se regăsește în topul celor trei ingrediente de bază ale produsului finit. Eticheta nu trebuie să inducă consumatorul în eroare privind ingredientele și efectele produsului alimentar! “În cazul produselor alimentare destinate diversificării alimentației bebelușilor, un rol important în înțelegerea nutrienților continuți îl are declarația nutrițională. Nutrienții din produsul respectiv trebuie exprimați per 100 grame/100 ml, dar și pentru cantitatea aferentă unei porții. Grăsimile, zaharurile și sarea sunt nutrienți folosiți frecvent în produsele cu o astfel de destinație și cărora trebuie să le acordăm o importanță deosebită având în vedere impactul acestora asupra sănătății bebelușilor. În ceea ce privește conținutul în zaharuri, eticheta produsului alimentar trebuie să specifice clar cantitatea de zaharuri atât din 100 grame/100 ml, cât și cantitatea dintr-o porție. Există produse care nu specifică cantitatea de zaharuri aferentă unei porții. Aceste zaharuri trec foarte repede în sânge și duc la creșterea glicemiei, forțând pancreasul să secrete insulină pentru a realiza echilibrul în organism în privința nivelului glicemiei. Aceste schimbări bruște în organism privind glicemia nu fac altceva decât să ducă la apariția unor afecțiuni medicale, precum diabetul zaharat, obezitatea și astfel se explică numărul crescut al copiilor supraponderali sau obezi.”a declarat domnul conf. univ. dr. Costel Stanciu, Președintele Asociației Pro Consumatori.
Noi, părinții, suntem principalele modele în ochii copiilor. De aceea, responsabilitatea obiceiurilor alimentare revine în mare parte adulților, copiii fiind oglinda obiceiurilor părinților.
