În cadrul evenimentelor dedicate istoriei și culturii românești, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” prin Direcția Cultură, Învățământ, Turism a Primăriei Municipiului București organizează conferința „Alexandru Ioan Cuza și geopolitica marilor puteri ale epocii”, care se va desfășura joi, 25 ianuarie 2024, ora 18.00, la sediul instituției.
Prezintă:
Dr. Constantin CORNEANU, istoric
Prof. Dr. Constantin HLIHOR, istoric
Coordonatorul proiectului: Aurora FABRITIUS
Pe 24 ianuarie 2024 aniversăm 165 de ani de la Unirea Principatelor Române, prin dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, eveniment istoric fundamental pentru națiunea română. Ziua de 24 ianuarie a fost declarată sărbătoare națională prin Legea nr. 171/2014 și marchează una dintre cele mai importante realizări ale României moderne, ce a permis o evoluție accelerată a țării pe calea dezvoltării și a modernizării.
În cadrul evenimentului, dr. Constantin CORNEANU va prezenta interesele marilor puteri europene de a crea la Gurile Dunării un stat puternic, capabil să fie o „barieră” între Imperiul țarist și cel otoman care se luptau pentru hegemonie în sud-estul continentului european. De asemenea, va argumenta și în ce măsură oamenii politici români au intuit aceste interese și au exploatat divergențele dintre marile puteri pentru a atinge un obiectiv și ideal național – Unirea Principatelor.
Prof. Dr. Constantin HLIHOR va aduce în discuție schimbările intervenite în ecuația de putere din Europa, ascensiunea Prusiei și cum elita politică de la București s-a reorientat în politica externă de la centrul de putere al Parisului către cel de la Berlin. A fost Cuza o victimă colaterală a acestor schimbări geopolitice? Cine și de ce a declanșat o campanie anti-Cuza în România?
Evenimentul se va desfășura în limba română. Intrarea este liberă. Evenimentul va fi transmis și online prin intermediul platformei Zoom. Pentru participare în sistem online, transmiteți o solicitare la adresa de e-mail cultura@casaschiller.ro pentru a primi în timp util link-ul pentru conectare online. Înregistrarea video a evenimentului va putea fi vizionată din 03.02.2024 pe site-ul și pagina de Facebook a instituției.
Constantin CORNEANU este istoric și specialist român. Este membru fondator și președintele Consiliului Director al Asociației Europene de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu” (AESGS) din septembrie 2009. Anterior fondării AESGS, a fost consilier în cadrul Oficiului Guvernului României pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova (1 iunie 2004-31 iulie 2007) și jurnalist la Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naționale în cadrul redacției TV Pro-Patria (1999-2000) și la Observatorul Militar (2000-2004). Are o experiență de peste două decenii în domeniul analizei relațiilor internaționale, aria sa de expertiză incluzând afaceri externe și politici de securitate, cu precădere în spațiul ex-sovietic, precum și relația dintre Republica Moldova și România.
Este doctor în istorie din 2003 cu o teză legată de geopolitica României în epoca celui de-Al Doilea Război Mondial. A absolvit Colegiul Național de Apărare (1998) și Facultatea de Istorie (1994) a Universității București. A publicat lucrările: Sub povara marilor decizii (ediția a I-a la Editura Scripta, București, 2007 și ediția a II-a la Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2013); Victorie însângerată. Decembrie 1989 (Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2014), precum și numeroase articole științifice apărute în revistele: Europa XXI, Revista de Istorie Militară, Document (Buletinul Arhivelor Militare Române), Dosarele Istoriei, Istorie și Civilizație, Historia, Lumea Magazin. A fost nominalizat la Marele Premiu al Clubului Român de Presă pentru talk-show pe anul 2000 cu producția de televiziune Balcanii în flăcări. Este co-editor al volumului Prăbușirea Imperiului Sovietic. „Lecții” în retrospectivă (Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2012).
În perioada 1 martie 2010-10 august 2015 a fost cercetător în cadrul Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 și membru al Consiliului Științific al acestei instituții. Membru al Clubului Militar Român de Reflecție Euroatlantică. A publicat numeroase studii, articole și editoriale dedicate Revoluției Române din Decembrie 1989 din calitatea de cercetător și Director Editorial al publicației Caietele Revoluției (în anul 2012). A lucrat ca muzeograf IA în cadrul Muzeului Național al Pompierilor în perioada 15 ianuarie 2016–31 august 2018. În perioada 17 august 2018–27 mai 2019 a îndeplinit funcția de Director General-adjunct al IRRD 1989 și, mai apoi, pe cea de Director Științific al IRRD 1989 (1 iunie 2019–16 septembrie 2021). În perioada 15 ianuarie 2020-31 mai 2022 a fost redactor-șef al revistei Enigmele Istoriei. Cu începere de la 1 septembrie 2022 este redactor-șef al revistei CLIO – publicație a Muzeului Județean „Teohari Antonescu” din Giurgiu.
Constantin HLIHOR este profesor universitar asociat la Facultatea de Istorie din cadrul Universității din București (1996-prezent), conducător de doctorat în domeniul Științe Militare la Școala Doctorală a Universității Naționale de Apărare „Carol I” din București (2003-2020) și director al Societății Științifice Române de Cercetări Interdisciplinare (SSRCI). Este doctor în Istorie al Universității din București (1994).
Are o bogată experiență didactică și de cercetare. Predă în învățământul superior din 1987, în 1996 devenind profesor universitar. A fost profesor de istorie universală contemporană și geopolitică în cadrul Facultății de Istorie a Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” (2009-2016), iar în perioada 2010-2016 a fost decan al acestei facultăți. În perioada 2016-2019 a fost cercetător științific 1 la Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989. A susținut cursuri de istoria relațiilor internaționale la Facultatea de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța (2008-2011).
A fost expert evaluator în domeniul Relații Internaționale și comunicare al Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (2008-2014), membru al Centrului de Studii Euro-atlantice „Constantin Bușe” al Universității din București și membru în colegiile de redacție al revistelor: Strategii XXI (1999-2001), Euro-Atlantic Studies (2000-2014), Revista Muzeului Marinei Militare, Document, Arhivele Militare. Este Doctor Honoris Causa al Universității „Ovidius” din Constanța și membru, din 2018, al Academic Council of European Network Remembrance and Solidarity (Varșovia). A participat în calitate de director de proiect și/sau membru la numeroase programe de cercetare științifică finanțate de CNCIS și fonduri europene.
Printre cărțile, monografiile și studiile al căror autor și coautor este, amintim: TVR actor și martor la prăbușirea comunismului și nașterea democrației, cu N. Melinescu (2021); Decembrie 1989 prin ochii tinerilor militari de atunci (2019); Revoluție și tranziție la români într-un secol scurt. 1918-1989 (2017); România și șocurile geopolitice ale războiului rece 1980-1991 (2016); Geopolitics. From a Classical to a Postmodern Approach, Italian Academic Publishing (2014); Armata Roșie în România, ediție revăzută și adăugită (2012); Geopolitica. De la clasic la postmodern (2011); Comunicarea in conflictele internaționale. Secolul XX și începutul secolului XXI, cu Ecaterina Hlihor (2010); Politica de securitate în mediul internațional contemporan. Domeniul energetic (2008); România. Căderea comunismului și nașterea democraţiei. 1989-2000 (2006); Geopolitica și geostrategia în analiza relațiilor internaționale contemporane: considerații teoretice și metodologice, Editura Universității Naționale de Apărare Carol I (2005); Istoria secolului XX (2002); Geopolitica și geostrategia în analiza istoriei recente a relațiilor internaționale și istorie militară (2002); Istorie și geopolitică în Europa secolului XX, ediția a 2-a adăugită și revizuită (2001); The Red Army in Romania, Oxford, Portland, Iași, 2000.
A desfășurat o bogată activitate publicistică, publicând articole în ziare și reviste din țară și străinătate, a participat la emisiuni ale unor posturi de radio și televiziune naționale.
