de Steen Jakobsen
· Victoria conservatorilor în Marea Britanie subliniază tendința de depărtare de centru-stânga
· Noua economie va cere mai multe reforme, investiții
· Creșterea GBP post-alegeri nu va dura, pe măsură ce nevoia de schimbare devine evidentă
Una dintre cele mai mari preocupări pe parcursul referendumului din Scoția a fost aceea că pierderea Scoției ar însemna pentru laburiști sfârșitul șanselor de a ajunge pe Downing Street, nr. 10. Cu toate acestea, derulând pe repede-înainte până la alegerile din weekend, laburiștii au pierdut Scoția de unii singuri (dar și o parte din Anglia).
Aceasta confirmă o tendință în care mișcarea de centru-stânga din toată lumea are dificultăți în a se impune ca o soluție pentru noua paradigmă economică pe care eu am numit-o “the New Nothingness” (Marele Nimic): zero creștere, zero inflație și zero speranță.
Siguranța înghețată a unei peșteri din Antarctica. Foto: iStock
Teoretic, laburiștii ar trebui să fie în poziția perfectă și aducătoare de avantaje pe măsură ce votanții lor fideli – șomerii, clasa de jos spre medie și studenții – au pierdut mai mult decât oricine pe parcursul acestei crize economice. Treaba este, de fapt, că Marea Britanie urmează Suedia, Spania, Grecia, Noua Zeelandă și Australia către un sistem politic în care este extrem de dificil pentru partidele de centru-stânga să recâștige puterea.
Destine demografice
Analiza post-alegeri din Marea Britanie indică o situație în care laburiștii au fost nu îndeajuns de stângiști pentru Scoția și, în același timp, mult prea stângiști pentru Anglia pentru a reuși. Există, de asemenea, printre politicienii și strategiștii experimentați, o nouă nevoie acută de a redefini laburismul în stilul unei societăți moderne în care tehnologia și demograficele provoacă toate modelele de business.
Demograficele, deoarece populația îmbătrânește, crescând povara asigurărilor de sănătate, cât și impozitele care se plătesc pentru asta; tehnologia, deoarece creează permanent moduri inovatoare de a tulbura status quo-ul, introducând nesiguranță acolo unde, înainte, exista un drum stabil în față.
Liberal-democrații plătesc
Votanții tradiționali ai laburiștilor probabil că s-au simțit și mai în siguranță cu Cameron și conservatorii decât au susținut ambii strategi și ambele sondaje. Rezultatul alegerilor, cu toate acestea, este departe de o confirmare a politicii coaliției. Liberal-democrații sunt acum mai mici decât înainte de intrarea lor în politică în 1992 cu șapte – ȘAPTE! – membri ai Parlamentului.
Prețul pentru lipsa reformei și o economie care rămâne la marginea dezastrului a fost plătit de liberal-democrați și pare că cei care au primit câteva voturi de simpatie au fost conservatorii. Aceasta în principal pentru a opri avansarea înfricoșătoare a Partidului Național Scoțian care, conform majorității sondajelor, ar fi putut avea șefia unui guvern condus de laburiști.
Nu cred că e sfârșitul mișcării de centru-stânga, dar e sfârșitul acestei generații de veterani care încearcă să pretindă că înțeleg noua economie. Provocarea următoarelor două decade va fi ancorarea celor mai bune valori ale societății britanice într-un model care se îndepărtează de o supra-dependență de imobiliare și finanțe și care merge către o economie unde o societate mai deschisă, mai bine educată și mai corectă își clădește bogăția pe colaborare, inovație și investiție în tehnologiile care pot înlocui vechile moduri de a gândi și face lucruri.
Va exista o penurie de muncitori de acum în 10 ani, vor fi mai puțini oameni care plătesc mai mulți oameni și va exista o povară a integrării și a aplicării echilibrului corect între drepturile individului versus interesele de securitate prin tehnologie. În primul și-n primul rând, totuși, ne lipsesc tinerii, femeile și oamenii cu idei care văd acest următor pas ca o provocare pentru a îmbunătăți mai degrabă decât o șansă de a pune capăt reformei.
Marea Britanie și Europa
Ironic, alegerile din Marea Britanie au fost atât un apel pentru reînnoirea rolului politic, cât și o doză de non-reforme, dar plăcile tectonice ale centru-stânga se mișcă acum către un cutremur. După mine, acesta e un lucru bun pentru că un spectru politic larg și clar este exact ceea ce avem nevoie.
Departe de analiza politică, liderii UE trebuie să fie atenți și la fel trebuie să facă și piețele financiare.
Primul ministru Cameron pare să vrea să se țină de promisiunea de a organiza un referendum despre UE, nu mai târziu de 2017. Votul anti-UE este încă puternic în Marea Britanie, dar Cameron acum poate să se aștepte, nu fără motiv, la susținere din partea noilor membri ai Parlamentului din partea Conservatorilor, căci victoria sa surprinzătoare este greu de ignorat.
Sunt convins că și Cameron simte că se află în poziția de a stabiliza rolul Marii Britanii în Europa, dar oricine a trăit în Marea Britanie știe că, dacă e o zi proastă (cum a fost cea în care Manchester United a pierdut, weekendul trecut), britanicii independenți ar putea foarte bine să spună „nu, mulțumesc” unei Uniuni Europene care este din ce în ce mai greu de iubit.
Lira sterlină, încotro?
Mă aștept ca obligațiunile și GBP să aibă de suferit atunci când realitatea acestei situații va lua locul sentimentului de ușurare după victoria Conservatorilor. Marea Britanie rămâne în mare parte nereformată, iar Cameron a făcut o grămadă de promisiuni costisitoare pentru a se lupta cu Laburiștii – dacă se va ține de ele, acest lucru va însemna un buget mai mare și deficite de cont curent într-un mediu macro despre care cred cu tărie că va fi solicitant pentru țările copleșite de datorii.
Marea Britanie și Cameron au beneficiat de cele mai mici dobânzi și inflație din toate timpurile (pentru că inflația scăzută face PIB-ul real mai mare prin deflator). Acum vine o vreme în care randamentele vor crește cu minim 100 de puncte de bază în prima jumătate a lui 2015.
Voi vinde obligațiuni luni și voi iniția o poziție scurtă GBP negativă pe termen lung, AUD poziție lungă până la sfârșitul anului. Cameron a câștigat bătălia, dar tot va pierde războiul împotriva recesiunii pe măsură ce guvernul său își va da seama în curând cât de scumpă va fi taxa impusă sectorului bancar din Marea Britanie.
Atunci când vorbesc cu investitorii din toată lumea, vechea poveste că Marea Britanie este un loc sigur al statului de drept, independență și avantaje fiscale a fost înlocuită cu una în care din ce în ce mai mulți oameni întreabă cum își poate permite Marea Britanie să încetinească reformele? Deocamdată, pare că semnalul a fost să taxezi mai mult și să promiți mai mult – exact ceea ce a dus la pierderea alegerilor de către laburiști.
Fostul lider laburist Ed Miliband și-a dat demisia, dar politicile care au dus la căderea sa sunt încă în vigoare. Foto: iStock
