Rusia a început războiul împotriva Ucrainei, în care au fost atacate mai multe orașe importante, iar sute de mii de cetățeni ai Ucrainei au trecut granițele în țările vecine, în special în Republica Moldova, România și Polonia, folosindu-le ca țări de tranzit către țările din vestul Europei.
Așadar, în contextul evenimentelor actuale din Ucraina, Reveal Marketing Research a derulat un studiu pentru a afla percepția românilor cu privire la realitatea actuală, dar și dacă s-au implicat sau intenționează să se implice în acțiuni de întrajutorare.
- 87% dintre respondenți declară că au realizat acțiuni caritabile în ultimul an, independent de conextul social actual.
- Nivelul de optimism cu privire la viitorul și siguranța României (21%), Ucrainei (13%).
- Intenția de implicare în ajutorul refugiaților Ucrainei: 51% dintre români declară că deja s-au implicat în acțiuni caritabile, iar dintre cei care încă nu s-au implicat, 61% declară că intenționează să ofere ajutor, de orice fel, refugiaților ucrainieni de pe teritoriul Ronmâniei.
Acțiuni de caritate desfășurate de români în ultimul an
Conform studiului, opt din zece respondenți declară că au realizat acțiuni caritabile în ultimul an, în particular tinerii și persoanele cu venit mediu și mare. Când vine vorba despre modul în care s-au implicat, peste jumătate (55%) au declarat că au ajutat prin donarea de haine, produse sanitare, alimente neperisabile și alte produse esențiale, iar 43% au ajutat prin completarea formularului de redirecționare a 3.5% din impozitul pe venit.
Ajutorul românilor s-a îndreptat și către donarea de bani pentru cauze umanitare (38%) și ajutorarea persoanelor defavorizate din comunitate (31%). Pe ultimele locuri se află voluntariatul în cadrul unui ONG (13%) și activismul politic/social (8%). Bugetul anual alocat de către persoanele care aleg să doneze bani este de 453 de lei. Bugetul alocat este ridicat în rândul persoanele active cu vârste cuprinse între 35 și 44 de ani dar și în rândul persoanele cu venituri mari.
Acțiuni de caritate desfășurate de români în contextul evenimentelor actuale din Ucraina. Cele mai importante categorii de asistență
Alimentele (72%), serviciile de cazare (70%) și asistența medicală (55%) sunt categoriile de asistență considerate a fi cele mai importante pentru refugiații din Ucraina. În mai mare măsură persoanele peste 55 de ani consideră ca aceste tipuri de asistență sunt importante. Tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani consideră într-o măsură semnificativ mai mare că persoanele refugiate au nevoie de servicii de traducere (35%), comparativ cu total eșantion (18%).
În plus, doar 13% dintre respondenți consideră că refugiații din Ucraina au nevoie de asistență financiară, într-o măsură mai ridicată persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani.
Percepții despre ajutorul umanitar acordat
81% dintre persoanele intervievate consideră că Romania a fost proactivă în ajutorul acordat refugiaților din Ucraina iar 74% consideră că țările vecine Ucrainei au oferit ajutorul necesar acestora. De altfel, un procent de 55% dintre respondenți consideră că țările vecine României ne-ar ajuta într-un context similar.
6 din 10 români spun că și-ar oferi locuința pentru cazarea refugiaților dacă ar avea spațiul necesar, iar 57% declară că ar fi dispuși să își ofere timpul în mod voluntar pentru a ajuta situația refugiaților din Ucraina.
Persoanele cu vârste peste 55 de ani declară într-o măsura mai mică ca au simtit o presiune socială pentru a ajuta situatia refugiatilor din Ucraina.
Persoanele între 45 și 55 de ani declară într-o măsură semnificativ mai mare faptul că România a fost proactivă în ceea ce privește ajutorul oferit refugiaților din Ucraina. Persoanele între 35 și 44 de ani ar fi dispuși într-o măsură semnificativ mai mare să își ofere timpul în mod voluntar pentru a ajuta în situația refugiatților din Ucraina. Aceeași categorie de respondenți consideră că țările vecine României ne-ar oferi suportul într-un context similar.
Implicarea sectorului non-guvernamental
De la începutul războiului în Ucraina, sectorul non-guvernamental s-a implicat în sprijinirea refugiaților din Ucraina. Multe din ONG-uri au pornit noi campanii sau au modificat programele pe care le aveau în derulare, pentru a putea susține în acest nou context.
Întrebați fiind dacă au auzit de ONG-uri care în prezent desfășoară o serie de acțiuni pentru sprijinirea refugiaților ucrainieni, 80% dintre respondenții studiului declară că au auzit de astfel de ONG-uri dintre care, în topul celor menționate se numără Crucea Roșie, Unicef și Salvați Copiii.
”Este admirabil cât de repede s-au mobilizat românii, asociațiile și organizațiile de la declanșarea războiului din Ucraina pentru a veni în ajutorul familiilor din Ucraina, prin furnizarea de alimente, asigurarea serviciilor de transport, cazare și traducere. Este în egală măsură meritul tuturor românilor, ONG-urilor și Bisericii Române Ortodoxe care se implică în calitate de voluntari în orașele din apropierea punctelor de trecere a frontierei.” – Marius Luican, CEO Reveal Marketing Research
Viitorul și siguranța României din perspectiva românilor
ătate dintre respondenți (45%) se declară pesimiști cu privire la viitorul si siguranta României. Nivelul optimismului se plaseaza la 21%, cu un nivel mai ridicat în rândul bărbaților (25% vs 16% femei) și în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani (25%).
În ceea ce privește situația Ucrainei, peste jumătate dintre respondenți (55%) se declară pesimiști cu privire la viitorul și siguranța Ucrainei, în special persoanele cu vârste peste 55 de ani (63%). Optimiști cu privire la viitorul și siguranța Ucrainei sunt doar 13%, cu precădere tinerii cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani (18%).
