Comisia Europeană a adoptat Orientările privind aplicarea normelor în materie de ajutor de stat prevăzute în Tratatul CE în cazul finanţării din fonduri publice a reţelelor în bandă largă. Orientările furnizează un cadru clar şi predictibil pentru părţile interesate şi vor ajuta statele membre să accelereze şi să extindă dezvoltarea benzii largi. De asemenea, orientările conţin dispoziţii specifice privind dezvoltarea reţelelor de acces de generaţie următoare, care permit acordarea de sprijin public pentru a încuraja investiţiile în acest sector strategic, fără a se denatura nejustificat concurenţa. Orientările iau în considerare observaţiile primite pe durata consultării publice.
Comisarul pentru concurenţă, doamna Neelie Kroes, a declarat: „Orientările oferă statelor membre şi autorităţilor publice un instrument complet şi transparent pentru a se asigura că planurile lor de finanţare publică a benzii largi sunt conforme normelor UE privind ajutorul de stat. Prin urmare, orientările vor facilita extinderea generalizată a reţelelor în bandă largă de mare şi foarte mare viteză, sporind competitivitatea europeană şi contribuind la construirea unei societăţi bazate pe cunoaştere în Europa.”
În ultimii cinci ani, prin adoptarea a peste 40 de decizii individuale, Comisia a dezvoltat o practică coerentă şi constantă cu privire la sprijinul acordat de stat pentru dezvoltarea reţelelor în bandă largă. Noile orientări se bazează pe această experienţă.
În special, orientările explică în ce mod fondurile publice pot fi direcţionate pentru dezvoltarea reţelelor în bandă largă de bază, precum şi a reţelelor de acces de generaţie următoare (Next Generation Access – „NGA”) în zone în care operatorii privaţi nu investesc. Orientările subliniază distincţia între zone competitive (zone „negre”) în care nu este nevoie de ajutor de stat şi zone neprofitabile sau nedeservite (zone „albe” şi „gri”) în care ajutorul de stat poate fi justificat, dacă sunt îndeplinite anumite condiţii. Această distincţie este adaptată ulterior la situaţia reţelelor NGA (a căror dezvoltare este încă într-un stadiu incipient), prin obligaţia impusă statelor membre de a lua în considerare nu numai infrastructurile NGA existente, ci şi planurile concrete de investiţii ale operatorilor de telecomunicaţii care vizează dezvoltarea unor astfel de reţele în viitorul apropiat. Orientările stabilesc mai multe garanţii esenţiale (precum cartografiere detaliată, licitaţie deschisă, obligaţie de acces sau neutralitate tehnologică şi mecanisme de recuperare) pentru a se promova concurenţa şi a se evita excluderea investiţiilor private.
Cu toate că investiţiile în reţele în bandă largă de mare şi foarte mare viteză trebuie să fie efectuate în primul rând de operatori privaţi, ajutorul de stat poate juca un rol esenţial în extinderea acoperirii în bandă largă în zone în care operatorii de piaţă nu intenţionează să aloce fonduri. Obiectivul esenţial al Orientărilor privind banda largă este de a încuraja o extindere globală şi rapidă a reţelelor în bandă largă, fără a se aduce atingere dinamicii pieţei şi concurenţei într-un sector care este deplin liberalizat. De asemenea, orientările prevăd că ori de câte ori se acordă ajutor de stat operatorilor privaţi, acesta trebuie să stimuleze concurenţa, prin impunerea obligaţiei ca beneficiarul să demonstreze accesul liber al operatorilor terţi la reţeaua finanţată din fonduri publice.
În mai şi iunie 2008, Comisia a consultat public toate părţile interesate şi a organizat o reuniune multilaterală cu statele membre la 22 iunie 2009. Aproximativ 100 de observaţii au fost formulate de state membre, operatori tradiţionali, operatori alternativi, furnizori de servicii de internet sau organizaţii ale societăţii civile. Statele membre şi alte părţi interesate au susţinut decizia Comisiei de a emite orientări şi au salutat noile norme privind reţelele NGA.
Investiţiile în reţelele în bandă largă reprezintă, de asemenea, o parte esenţială a Planului european de redresare economică (a se vedea IP/08/1771), căruia Comisia i-a alocat 1,02 miliarde de euro prin intermediul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) în scopul extinderii serviciilor de internet în bandă largă în zonele rurale (a se vedea IP/09/142 şi MEMO/09/35). Orientările vor ajuta autorităţile publice să investească în mod echitabil şi eficient aceste fonduri, precum şi altele, şi să contribuie astfel la redresarea economică pe termen scurt şi la competitivitatea pe termen lung a Europei.
{mosloadposition user10}
