"Un consumator din doi regretă faptul că produsele locale sunt greu de găsit și dificil de diferențiat de celelalte produse. Pe de altă parte, lipsesc structurile, iar prejudecățile legate de acest mod de comercializare se fac încă puternic simțite în anumite medii politice și economice", a declarat comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, în deschiderea conferinţei "Agricultură şi pieţe locale", ce are loc la Bruxelles, în data de 20 aprilie 2012
"Pe de o parte, filierele scurte au fost ignorate prea multă vreme. Din datele disponibile rezultă că, în ciuda lipsei de sprijin și de recunoaștere, 15% din exploatațiile Uniunii Europene își desfac deja mai bine de jumătate din producția proprie pe piețele locale", a precizat comisarul, adăugând: "dincolo de aceste dificultăți, vânzarea pe plan local a unei părți mai mari din producția agricolă va oferi răspunsuri concrete la o serie de provocări cu care se confruntă societatea noastră: răspunsuri pentru consumatorii care apreciază calitatea, bogăția ofertei agricole și propriile tradiții; răspunsuri în ceea ce privește sănătatea economică a sectorului agricol – chiar dacă pieţele locale sunt departe de a deveni majoritare, ele aduc un plus de valoare adăugată indispensabil; răspunsuri pentru societate la problemele risipei de resurse şi schimbărilor climatice: risipa de energie legată de transporturile inutile de marfă și risipa de produse alimentare, pierdute în diferitele etape ale lanțului logistic. Este nevoie de o mai bună înțelegere din partea noastră a acestui mod de comercializare. El trebuie redescoperit", a subliniat comisarul Cioloş.
Conferinţa "Agricultura şi pieţele locale" a fost organizată de Comisia Europeană la iniţiativa comisarilor europeni Dacian Cioloş şi John Dalli, responsabili de agricultură şi dezvoltare rurală şi, respectiv, de sănătate şi protecţia consumatorilor.
Discursul complet al comisarului Cioloş este disponibil în anexă.
Evenimentul este transmis în direct prin intermediul internetului, începând cu orele 10:30 (ora României), la adresa //webcast.ec.europa.eu/eutv/portal/index.html.
De asemenea, puteţi urmări în direct conferinţa de presă (orele 13:30, ora României) pe pagina de internet a EbS, la adresa //ec.europa.eu/avservices/ebs/live.cfm?page=1
Alături de cei doi comisari europeni, vor participa la conferinţa de presă Carlo Petrini – fondatorul mişcării Slow Food -, şi Reinhold Messner – primul alpinist care a urcat toate vârfurile de peste 8000 de metri din lume, fost membru al Parlamentului European, preocupat în ultimii ani de agricultura ecologică şi agricultura de munte.
Dacian Cioloș
Comisar european pentru agricultură și dezvoltare rurală
„Agriculturi şi pieţe locale: pentru o dimensiune locală consolidată a politicii agricole comune”
[Doamnelor, Domnilor]
· Vă mulțumesc tuturor pentru prezența dumneavoastră aici.
· Am dorit să organizez această întâlnire deoarece, când vine vorba despre circuite comerciale scurte, potențialul este desigur considerabil. În același timp însă ne confruntăm atât cu contradicții, cât și cu prejudecăți.
1) Contradicții și prejudecăți
· Pe de o parte, cererea există. Pe de altă parte, ea nu este suficient de bine structurată, suficient de bine identificată sau suficient de accesibilă. Lipsesc studiile – iar acesta este un subiect care va reveni cu siguranță de mai multe ori pe parcursul discuțiilor. Nu mai puțin adevărat este că toate lucrările de care dispunem indică așteptări mari ale consumatorilor în ceea ce privește produsele locale. Aceste așteptări au fost încă o dată evidențiate cu ocazia sondajelor desfășurate chiar anul trecut în Regatul Unit și în Germania.
· Pe de o parte, conform rezultatelor unui sondaj Eurobarometru, un consumator din doi regretă faptul că produsele locale sunt greu de găsit și dificil de diferențiat de celelalte produse. Pe de altă parte, lipsesc structurile, iar prejudecățile legate de acest mod de comercializare se fac încă puternic simțite în anumite medii politice și economice.
· Pe de o parte, filierele scurte au fost ignorate prea multă vreme. Pe de altă parte, din datele disponibile rezultă că, în ciuda lipsei de sprijin și de recunoaștere, 15 % din exploatațiile Uniunii Europene își desfac deja mai bine de jumătate din producția proprie pe piețele locale.
· Vă mărturisesc că, de când am preluat atribuțiile de comisar, am fost deseori întrebat: „De ce vorbești despre circuite comerciale scurte, despre pieţe locale? Le faci reclamă exploatațiilor mici și necompetitive, care fac produse pentru consumatorii cei mai înstăriți”. Am convingerea că această conferință va reprezenta o bună ocazie pentru a demonstra contrarul, a elimina prejudecățile, a crea o nouă abordare a circuitelor comerciale scurte și a găsi soluții eficiente pentru a pune capăt celor câteva contradicții pe care le-am enumerat mai sus.
2) Sper în orice caz că așa se va-ntâmpla, deoarece sunt convins că serviciile locale de aprovizionare cu alimente au un potențial considerabil.
· Ele corespund atât unei viziuni moderne a raportului nostru cu alimentația, cât și unei viziuni a competitivității economice și a eficacității sociale și de mediu a agriculturii noastre.
· În afara faptului că permit evitarea transportului pe distanțe lungi, ele favorizează dezvoltarea economică a teritoriilor, dând consumatorilor posibilitatea de a juca rolul de actori ai dezvoltării economice locale.
· Cifrele privind ocuparea forței de muncă vorbesc de la sine. Mi-a fost prezentat un studiu referitor la 26 de exploatații implicate în vânzarea directă în zona Parisului (Franța). Per total, aceste 26 de exploatații generează ele singure 170 de locuri de muncă permanente și 200 de locuri de muncă sezoniere, cu mult peste potențialul exploatațiilor clasice.
· Țin să subliniez aici faptul că există filiere locale pentru toate buzunarele, în toate statele membre. Ele nu sunt rezervate nici celor bogați, nici celor săraci, așa cum am auzit deseori.
· Un studiu efectuat în Italia a arătat că, în 2008, mai bine de jumătate dintre italieni au apelat la pieţele locale. Am citat adineauri Regatul Unit, unde prima piață agricolă datează din anul 1997. Astăzi se organizează peste 7 500 de astfel de piețe în fiecare an. Aș fi putut la fel de bine să citez Slovacia, România sau Grecia. Aceasta din urmă este fără-ndoială deținătoarea recordului în materie de circuite scurte, fenomen intensificat ca rezultat al crizei economice, în beneficiul agricultorilor și al consumatorilor. Dificultățile economice au condus la crearea unui circuit al vânzării directe de cartofi la prețuri atractive, cu 60 % mai mici față de circuitele clasice. Această experiență va fi extinsă și la alte produse.
· Toate acestea reprezintă o bogăție care trebuie păstrată și un potențial încă insuficient exploatat. Doresc cu toate acestea să precizez un aspect: nu este vorba aici de crearea de noi bariere, ori de confruntarea dintre cei puternici și cei slabi, sau dintre circuitele scurte și cele lungi.
· Desigur, datorită reactivității lor și tipului de produse pe care le oferă, micile exploatații sunt deseori cele mai dinamice și mai creative atunci când este vorba de circuitele comerciale scurte, însă există oportunități și pentru exploatațiile de dimensiuni mai mari. Dar indiferent cum privim problema, e limpede că avem nevoie de toate formele de agricultură.
· Pentru a fi cu adevărat competitivă și sustenabilă, Europa trebuie să valorizeze toate modelele sale agricole, fără prejudecăți. Fiecare exploatație va trebui să-și poată defini propria strategie de dezvoltare. Rolul unei politici publice comune de mare amploare precum PAC este tocmai acela de a susține aceste inițiative, fără excepție.
· Trebuie observat faptul că agricultura locală şi pieţele locale reprezintă o parte a diversității agricole care nu a fost suficient luată în considerare. Ele sunt un element important al strategiei noastre globale care își propune să redea valoare adăugată agricultorilor, încurajându-i pe aceștia să nu „pună toate ouăle într-un singur coș”, mizând exclusiv pe cele câteva mari întreprinderi de distribuție.
· De fiecare dată când mă întâlnesc cu agricultori care practică vânzarea directă sau recurg la circuitele scurte, mesajul lor este de obicei același: activitatea respectivă reprezintă probabil o mică parte din cifra lor de afaceri, însă ea aduce o contribuție decisivă profitului exploatației și deseori chiar viabilității acesteia.
· Sunt însă perfect conștient că dezvoltarea acestui potențial nu va fi o sarcină ușoară.
3) Provocări pentru agricultori
· În primul rând, este vorba despre o provocare pentru agricultori. Ei trebuie să învețe, sau să reînvețe o meserie, cea de comerciant. Un anumit tip de politică agricolă, care prelua complet responsabilitatea piețelor agricole, i-a făcut să uite această dimensiune a meseriei de agricultor.
· Este vorba aici despre noi competențe, dar și despre investiții, deoarece în cazul multor produse vânzarea locală sau circuitele scurte presupun clădiri dedicate și eforturi pentru a asigura prelucrarea produselor în fermă.
· Pentru a încuraja tot mai mulți agricultori să facă acest pas, noi, în calitate de autorități publice, trebuie să transmitem un semnal clar al voinței noastre de a susține filierele locale. Iată de ce regândirea modurilor de aprovizionare cu alimente reprezintă în același timp o provocare pentru Europa, pentru statele membre, pentru regiuni și pentru colectivitățile locale.
4) Provocări pentru responsabilii politici
· În cadrul reformei PAC au fost propuse o serie de măsuri. Importanța acestei conferințe constă în a le pune în valoare, a face astfel încât fiecare să-și însușească respectivele propuneri și în a explora noi măsuri.
· O serie de întrebări așteaptă un răspuns din partea noastră:
o Cum pot fi identificate filierele locale, astfel încât să li se garanteze credibilitatea și să se asigure o mai bună vizibilitate?
o Cum se pot asigura o igienă și o siguranță sanitară ireproșabile, fără a se descuraja iniţiativele locale, ținând cont de faptul că posibilitățile de investiții ale acestora nu sunt comparabile cu cele ale marilor întreprinderi? Sunt suficiente derogările actuale? Dar sensibilizarea și formarea agricultorilor? Serviciile noastre lucrează la aceste aspecte și sunt pregătite să colaboreze îndeaproape cu Comisarul Dalli, căruia îi mulțumesc pentru sprijinul pe care mi-l acordă în această chestiune.
o Cum poate fi reînnodată legătura dintre marile centre de consum urbane și zonele de producție care le înconjoară? Trebuie să îi dăm politicii agricole ocazia de a trece porțile orașelor și de a sprijini inițiativele piețelor urbane. Acesta este unul dintre elementele reformei politicii noastre de dezvoltare rurală pentru perioada de după 2013.
o Cum pot fi încurajați agricultorii să investească? Pentru perioada de după 2013, statele membre vor avea la dispoziție un evantai de măsuri de sprijin, care vor viza întărirea spiritului antreprenorial în zonele rurale. Reprezentanții Comisiei vă vor oferi mai târziu detalii în legătură cu acest subiect. Acesta este un element‑cheie al voinței noastre de a construi o politică agricolă pentru toți și pentru toate tipurile de exploatații.
5) În încheiere:
· Sunt conștient de faptul că dezvoltarea acestor moduri de comercializare nu este întotdeauna ușoară. Atât agricultorii, cât și administrațiile publice trebuie să facă un pas în direcția progresului, iar acest fapt presupune ieșirea din tiparele obișnuite.
· Am însă convingerea că, dincolo de aceste dificultăți, vânzarea pe plan local a unei părți mai mari din producția agricolă va oferi răspunsuri concrete la o serie de provocări cu care se confruntă societatea noastră:
o răspunsuri pentru consumatorii care apreciază calitatea, bogăția ofertei agricole și propriile tradiții;
o răspunsuri în ceea ce privește sănătatea economică a sectorului agricol: chiar dacă pieţele locale sunt departe de a deveni majoritare, ele aduc un plus de valoare adăugată indispensabil.
o răspunsuri la problema risipei de resurse: risipa de energie legată de transporturile inutile de marfă și risipa de produse alimentare, pierdute în diferite etape ale lanțului logistic.
· Este nevoie de o mai bună înțelegere din partea noastră a acestui mod de comercializare. El trebuie redescoperit. Odată încheiat procesul de analiză și reflecție, va fi fără-ndoială necesar să aplicăm mai judicios aceste noi sisteme de aprovizionare cu alimente, pentru a le conferi legitimitatea care li se cuvine și a le permite să se dezvolte în continuare, în bune condiții.
· Vă mulțumesc călduros pentru prezență și pentru contribuția dumneavoastră la lucrările conferinței de astăzi.
