David Lagercrantz
Editura Pandora M
Se spune ca Al Doilea Razboi Mondial a fost scurtat cu doi ani datorita reusitei lui Turing – simplu spus, a inventat o masina cu ajutorul careia a reusit sa decripteze codurile mesajelor germane. Dar aceasta reusita, apreciata de colegi si superiori, nu a reusit sa il apere pe Turing in viata personala.
Romanul incepe cu sinuciderea lui Turing. La locul faptei ajung Leonard Corell si partenerul lui. S-ar parea ca lucrurile sunt simple – Turing s-a sinucis. Otravire cu cianura.
Dar Leonard Corell, politist din… intamplare (era un tanar pasionat de matematica si logica, mai ales datorita tatalui sau care l-a invatat multe, dar care l-a parasit prea devreme) nu este familiarizat cu viata si reusitele lui Turing. Si nici cu problemele din viata personala. Incet-incet piesele puzzle-ului isi gasesc locul – afla deopotriva despre condamnarea lui Turing dat fiind faptul ca era homosexual si despre realizarile sale. De altfel, nu intamplator Corell este construit intr-un anume mod, cu un parinte care se sinucide, cu o pasiune pentru logica si matematica, trecutul si mintea facandu-l sa poata intelege mai usor descoperirile lui Turing si sa doreasca sa afle adevarul (suspectand o moarte suspecta si nu o sinucidere).
Romanul devine astfel prilej pentru David Lagercrantz (cel care a continuat Millenium, seria celebra a lui Stieg Larsson) de familiarizare a cititorilor cu ideile lui Turing, de punere in discutie a unor concepte interesante (inclusiv paradoxul mincinosului si masinile inteligente ale viitorului) si de prezentare a modului in care erau vazuti si tratati homosexualii la mijlocul secolului al XX-lea in Marea Britanie.
Cartea imbina asadar fapte reale cu fictiunea, stilul in care este scrisa facand notiunile usor de inteles de catre orice cititor si aratand ca prejudecatile nu-si au rostul uneori (legatura lui Corell cu Turing este surprinzatoare din aceasta perspectiva).
