structurala si de mai multe locuri de munca in sectorul TIC si indica tendinte puternice catre serviciile si tehnologiile mobile
Cetățenii, întreprinderile și inovatorii din Europa generează în domeniul digital o cerere suficient de mare pentru a ajuta Europa să ajungă la o creștere economică sustenabilă, însă acest potențial nu se poate materializa dacă nu există într-o măsură suficientă internet de mare viteză, conținut digital, activități de cercetare și competențe adecvate. Intensificarea consumului de date și trecerea la tehnologiile mobile (cum ar fi telefoanele inteligente) și la serviciile mobile (internet 3G, streaming de muzică și webmail) sunt cele mai importante tendințe în sectorul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC), care asigură în prezent 8 milioane de locuri de muncă și reprezintă 6% din PIB-ul UE.
Vicepreședintele Comisiei Europene, Neelie Kroes, a declarat în legătură cu acest subiect: „Europenii sunt foarte deschiși către tehnologiile digitale și dornici să aibă la dispoziție cât mai multe opțiuni, însă guvernele și companiile din domeniu nu reușesc să țină pasul cu ei. Economia europeană este afectată de atașamentul față de modelele economice și modul de gândire politică din secolul XX, iar acest lucru este cât se poate de regretabil. Investind mai puțin decât este necesar ne facem nouă înșine un mare deserviciu. Dacă nu vom lua măsuri, Europa va rămâne în urma concurenței la nivel internațional.”
Iată câteva dintre principalele concluzii ale Tabloului de bord al Agendei digitale a Comisiei Europene:
Evoluții pozitive:
● Conexiunile de bandă largă sunt aproape omniprezente în Europa. 95% dintre europeni au acces la o conexiune fixă de bandă largă.
● Consumatorii și întreprinderile se îndreaptă rapid către serviciile mobile. Internetul mobil a înregistrat o creștere de 62%, atingând cifra de 217 milioane de abonamente la servicii mobile de bandă largă.
● 15 milioane de europeni conectați pentru prima dată în 2011, 68% dintre europeni prezenți cu regularitate online și 170 de milioane abonați la rețelele de socializare. Pentru prima dată, s-a înregistrat o majoritate a europenilor dezavantajați din punct de vedere economic care au utilizat internetul, însă unul din patru europeni încă nu s-a folosit până acum de internet.
● Grecia, Portugalia și Irlanda au adoptat serviciile eGuvernare pentru a putea oferi în continuare servicii publice de calitate. În afară de Republica Cehă, cele mai mari creșteri la nivelul furnizării și utilizării serviciilor eGuvernare s-au înregistrat în cadrul economiilor cu probleme financiare, confirmând astfel rolul important al serviciilor e-Guvernare în contextul unei reforme structurale de succes.
Aspecte problematice
Jumătate din forța de muncă din Europa nu dispune de aptitudini suficiente în domeniul TIC pentru a-și putea găsi sau schimba locul de muncă. În timp ce 43% din populația UE are aptitudini medii sau superioare în domeniul internetului și poate, de exemplu, să utilizeze internetul pentru a efectua un apel telefonic sau pentru a crea o pagină web, aproape jumătate din forța de muncă nu consideră că aptitudinile deținute în domeniul calculatoarelor și al internetului sunt suficiente pentru a le asigura un loc pe piața muncii. Aproape 25% nu au deloc aptitudini în domeniul TIC. Aceasta fiind situația, ocuparea posturilor TIC a devenit o problemă, numărul acestora fiind estimat la 700 000 până în 2015.
Cumpărăturile online reprezintă în continuare o activitate limitată la nivel național. În timp ce 58% dintre utilizatorii de internet fac cumpărături online, doar unul din zece a utilizat un site de comerț electronic dintr-un alt stat membru. Principalele probleme în acest sens sunt reprezentate de barierele lingvistice și de complicațiile birocratice (cum ar fi refuzul livrării și problemele legate de drepturile de autor).
IMM-urile nu mai utilizează comerțul electronic.Majoritatea IMM-urilor nu mai vând, nici nu mai cumpără online, limitându-și astfel exporturile și posibilitățile de a realiza venituri.
Investițiile în cercetare sunt în continuare mai mici decât cele ale concurenței.Cu toate că cercetarea publică a fost ferită de măsurile de austeritate, cheltuielile se situează cu mult sub nivelul creșterii anuale de 6% necesar pentru dublarea investițiilor publice până în 2020. Investițiile în cercetarea comercială sunt în scădere. Sectorul TIC din UE are în prezent mai puțin de jumătate din intensitatea cercetării și dezvoltării sectorului TIC din SUA.
Companiile de telecomunicații continuă să le impună consumatorilor tarife foarte mari pentru roamingul de date.În perioada 2011-2012, mai multe companii și-au schimbat abordarea, oferind pachete tarifare sau tarife de roaming comparabile cu cele naționale. Totuși, consumatorii plătesc în continuare, în medie, pentru apelurile în roaming tarife de trei ori și jumătate mai mari decât pentru apelurile naționale.
Dintre cele 101 acțiuni din cadrul Agendei digitale (IP/10/581, MEMO/10/199 și MEMO/10/200), 34 sunt finalizate. 52 sunt în curs de realizare, iar 15 sunt amânate sau riscă să fie. Tabloul de bord în domeniul digital este un proces care analizează inclusiv starea pieței telecomunicațiilor din UE și competitivitatea Europei în domeniul digital (a se vedea MEMO/12/446).
Context
Comisia Europeană este responsabilă pentru crearea unui climat legislativ și comercial care să favorizeze concurența și investițiile pe piețele tehnologiei digitale din Europa.
Tabloul de bord al Agendei digitale pentru 2012 evaluează progresele înregistrate la nivelul UE și la nivel național în crearea acestui climat, prin raportare la cele 78 de acțiuni din cadrul Agendei digitale pentru Comisie și la cele 23 pentru statele membre.
Pentru realizarea acestui obiectiv, în 2011-2012 s-au elaborat o serie de propuneri legislative, printre care se numără următoarele:
● Un nou regulament privind roaming-ul al cărui scop este extinderea plafoanelor tarifare la transferul de date și intensificarea concurenței.
● Miniștrii din UE au ajuns la un acord preliminar (a se vedea IP/12/583) privind mecanismul Conectarea Europei, care include sprijin din partea UE în valoare de 7 miliarde EUR pentru stimularea investițiilor private în servicii de bandă largă din generația următoare și pentru dezvoltarea unor servicii online esențiale ca achizițiile electronice, eSănătate, eJustiție și Europeana.
● În cadrul Orizont 2020, următorul program de finanțare pentru cercetare și inovare al UE, Comisia propune o investiție de 80 de miliarde EUR, sectorul TIC fiind principalul beneficiar.
● Un regulament care prevede armonizarea semnăturilor electronice și a altor servicii fiduciare esențiale pentru deblocarea economiilor aferente achizițiilor electronice, precum și recunoașterea reciprocă a identificării electronice între statele membre ale UE.
● Un plan de acțiune privind comerțul electronic care vizează facilitarea accesului transfrontalier la produse și conținut online și, în ultimă instanță, soluționarea problemelor legate de plată, livrare și protecția și informarea consumatorilor (a se vedea IP/12/10).
De asemenea, statele membre au fost invitate de către președintele Barroso să desemneze un „Campion digital” care să faciliteze comunicarea și să facă cunoscut rolul internetului. În același tip Neelie Kroes a adresat un apel reprezentanților industriei de profil, profesorilor și altor grupuri de a forma o mare coaliție pentru promovarea locurilor de muncă în sectorul TIC și a activităților de formare profesională în domeniu (DISCURS/12/282).
Strategiile UE în domeniul cloud computing-ului și al securității internetului vor fi prezentate în 2012.
Persoane de contact:
Ryan Heath (+32 2 296 17 16), Twitter: @ECspokesRyan
Linda Cain (+32 2 299 90 19)
Anexă
Pagini Utile
● Tabloul de bord al Agendei digitale
● Profilurile țărilor incluse în tabloul de bord trec în revistă serviciile de bandă largă, utilizarea internetului, serviciile de guvernare electronică și tendințele în materie de legislație și cercetare din domeniul telecomunicațiilor pentru fiecare țară din UE.
● Pagina de internet dedicată Agendei digitale
● Pagina de internet a comisarului Neelie Kroes
● Urmăriți activitatea comisarului Neelie Kroes pe Twitter.
