IAB România și Project Agora, cu sprijinul Quantix Marketing, au derulat un studiu amplu care a urmărit atitudinea utilizatorilor de internet din România în ceea ce privește folosirea programelor de blocare a reclamelor online, motivele de instalare si intentia viitoare, precum și atitudinea acestora față de elementele specifice ale reclamelor online.
Studiul a fost derulat în perioada octombrie 2015 – ianuarie 2016, pe 80 dintre site-urile cu cel mai mare trafic din România (conform SATI), coordonate la nivel de conținut și/sau publicitate de 7 dintre principalii publisheri si rețele (regii) online din România membre ale IAB România.
Inițiativa IAB România și Project Agora încearcă sa definească nu doar care e nivelul real de adoptare a programelor de tip ad-block pe site-uri care respecta standardele IAB ci si care sunt principalele motive de folosire a mijloacelor de adblocking, pentru a lucra alături de întreaga industrie la îmbunătățirea standardelor publicității online în Romania.
“Este primul studiu care relevă nu doar amploarea, ci si motivele care stau in spatele ad-blocking-ului. Vestea bună este că publicul apreciază formatele non-intruzive si publicitatea executată corect, vestea proastă e că toți playerii din industrie, clienți, publisheri, rețele, operatori de tehnologie, agenții media trebuie să reacționeze urgent la semnalele îngrijorătoare si ferme pe care le transmit consumatorii”, spune Adrian Moțîrlichie, Business Development Director Project Agora / Tailwind EMEA si coordonator al proiectului.
Studiul are două componente: o măsurare tehnică a numărului de browsere care au instalate aplicații de adblocking (folosind tag-uri PageFair) și un sondaj cu utilizatorii de Internet, realizat prin culegere online, pe bază de chestionar structurat în colaborare cu compania specializată Quantix Marketing. Scopul principal este explorarea motivelor pentru care utilizatorii apelează la adblockere.
“IAB se bucură să constate că membrii săi care respectă standardele si recomandările organizației au procente reduse încă de utilizatori care au ad-blockere, în multe cazuri aceste procente fiind de sub 10% dar media generală este, evident, un semnal că e nevoie de responsabilizare a industriei în acest domeniu, mai ales că zona nereglementată – de exemplu, site-urile cu filme piratate – afectează playerii care acționează cu bună-credință. Sunt date importante în studiul pe care îl publicăm azi, date care vor ajuta industria să îsi corecteze anumite excese, sancționate de utilizatori. Daca ne uităm cu atenție la rezultatele studiului, observăm că nu publicitatea online în ansamblu deranjează, ci acele formate care nu respectă opțiunile utilizatorului și sunt prea agresive sau intruzive”, a completat Ionuț Oprea, președinte IAB România.
Iată câteva din cifrele obținute în urma studiului:
- procentul numărului de browsere care utilizează un program de blocare e pubicității pe internet este de 13,9%
- cei 13.9% care utilizează deja un ad-blocker sunt convinși că îl vor păstra, iar dintre cei care au auzit că există ad-blockere un procent semnificativ de 18% intenționează să activeze un astfel de program în curând.
- intenția de utilizare în viitor a unor programe de tip ad block este foarte ridicată: 96% dintre cei care au instalat un program de acest tip spun că vor continua să îl folosească.
- al doilea cel mai important motiv pentru instalarea ad-blocker-elor e reprezentat de vizionarea filmelor online, deși site-urile de acest tip care funcționează legal nu afișează publicitate
- gradul de toleranță pentru orice fel de reclamă intruzivă este extrem de scăzut, însă cele mai „tolerate” formate sunt cele de tip in-stream video (16% acceptă), retargeting (12.6% acceptă) si interstițial (12.1% acceptă).
- restul formatelor intruzive (expandabile, auto-play, floating) sunt respinse ferm de peste 90% dintre respondenți (utilizatori sau nu de adblocker).
- utilizatorii de ad-block admit că există beneficii clare asociate reclamelor pe Internet, cum ar fi informarea pe teme de interes pentru subiect sau privitoare la promoții.
Volumul eșantionului este de 1.300 de respondenți, reprezentativ pentru populația online a mediului Internet românesc. Marja de eroare la nivelul întregului eșantion este +/- 2.6%, pentru un nivel de încredere de 95%.
STUDIUL INTEGRAL POATE FI DESCARCAT DE AICI.
Iata 2 pagini din studiu – va garantam ca merita sa il vedeti in intregime
