De Kent Bradley, M.D., MBA, MPH – Chief Health and Nutrition Officer, Herbalife Nutrition
Ne confruntăm cu o amenințare la adresa securității noastre alimentare prin impactul scăderii accesului la alimente nutritive. După ce a înregistrat o scădere constantă timp de un deceniu, foametea în lume este în creștere, afectând 9,9 % din populația globului. Concret, din 2019 până în 2020, numărul persoanelor subnutrite a crescut cu până la 161 de milioane, o criză determinată în mare parte de conflicte, schimbări climatice și pandemia de COVID-19.
Securitatea alimentară înseamnă mai mult decât acces la hrană
Definiția a evoluat în ultimele decenii, iar cea mai recentă definiție a securității alimentare include „accesul la alimente nutritive”. Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, aproximativ trei miliarde de oameni, adică aproape 40% din populația lumii, nu își pot permite o dietă sănătoasă și nutritivă, iar un alt miliard de oameni ar putea să li se alăture în cazul în care alte evenimente imprevizibile ar reduce veniturile cu o treime. Dacă tendințele recente vor continua, numărul persoanelor afectate de foamete la nivel mondial va depăși 840 de milioane până în 2030.
În general, lumea nu a înregistrat progrese în ceea ce privește asigurarea accesului tuturor oamenilor la hrană sigură, nutritivă și suficientă pe tot parcursul anului și nici în ceea ce privește eliminarea completă a tuturor formelor de malnutriție. Principalii factori care împiedică progresul, în special acolo unde inegalitatea este puternică, sunt conflictele, variabilitatea și fenomenele extreme ale climei, precum și încetinirea creșterii economice și recesiunea. Drumul spre securitatea alimentară a devenit mai dificil ca urmare a epidemiei de COVID-19. Astfel, potrivit unui studiu realizat de OnePoll în numele Herbalife Nutrition și Feed the Children, șase din 10 americani s-au confruntat cu insecuritatea alimentară la un moment dat în viața lor, iar dintre aceștia, 73% au trăit-o pentru prima dată de la începutul pandemiei.
Viața trăită la limită în ceea ce privește accesul la hrană afectează starea de sănătate a populației
Lipsa accesului la alimente sănătoase în comunitățile sărace afectează starea de sănătate și se traduce prin rate ridicate ale bolilor cronice. Unele cartiere din Statele Unite, în special cele din zonele cu venituri mici, au fost denumite „deșerturi alimentare”, deoarece locuitorii nu se află în apropierea supermarketurilor sau a altor magazine alimentare care oferă alimente accesibile și nutritive. Factorii sociali determinanți ai sănătății joacă un rol major în cazul deșerturilor alimentare.
Un studiu recent realizat de Rudd Center for Food Policy and Obesity a constatat că, pe lângă „deșerturile alimentare” sau lipsa opțiunilor alimentare sănătoase, inclusiv a fructelor și legumelor proaspete, cartierele cu venituri mici sunt afectate de o „mlaștină alimentară” sau de o supraabundență de opțiuni nesănătoase, cum ar fi restaurantele fast-food și magazinele de proximitate. Locuitorii cu venituri mici din aceste cartiere și cei care nu dispun de mijloace de transport se bazează mai mult pe magazinele mici de cartier care nu au alimente sănătoase sau care le oferă doar la prețuri mai mari.
În rândul comunităților cu venituri mici și care se confruntă cu insecuritatea alimentară, accesul disproporționat la alimente sănătoase la prețuri accesibile contribuie la o nutriție precară și perpetuează problemele de sănătate, ducând la rate mai mari de obezitate și alte afecțiuni cronice. Insecuritatea alimentară în comunitățile marginalizate este asociată cu rate mai mari ale unor boli cronice, cum ar fi diabetul, bolile cardiovasculare și anumite tipuri de cancer.
Îmbunătățirea accesului la alimente sănătoase se află într-un moment critic
Soluțiile la această provocare din ce în ce mai mare sunt esențiale, inclusiv necesitatea de a promova accesul și comportamentele pentru o alimentație sănătoasă și durabilă. Educația în domeniul sănătății și integrarea în comunități de oameni cu aceeași gândire pot contribui la schimbarea perspectivelor oamenilor în ceea ce privește deciziile și comportamentul în materie de sănătate, permițându-le să facă alegeri mai sănătoase legate de alimente și băuturi. Educația în domeniul nutriției și o comunitate de sprijin îi ajută pe oameni să facă alegeri mai sănătoase atunci când aleg între alimentele „procesate” pe care le au la dispoziție. Produsele nutriționale ambalate pot oferi soluții convenabile pentru scenariile de deșert alimentar. Printre avantajele acestor produse se numără comoditatea, profilul nutrițional complet și termenul de valabilitate.
Chiar și în cadrul comunităților din deșerturile alimentare, o alimentație sănătoasă poate fi obținută prin luarea unor decizii în cunoștință de cauză, care pot fi obținute prin educație. Înțelegerea informațiilor nutriționale de pe etichetele produselor alimentare este o modalitate de a lua decizii mai inteligente în ceea ce privește alimentația, alegând dintr-o varietate de alimente și băuturi care au o densitate nutritivă mai mare. Sănătatea este un concept holistic, iar alimentația echilibrată este doar o componentă a unei vieți sănătoase și fericite. Activitatea fizică regulată poate contribui la reducerea poverii bolilor cronice, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul și unele tipuri de cancer, precum și la prevenirea deceselor premature. Niciodată nu este prea devreme sau prea târziu pentru a face schimbări pozitive în alimentație pentru a avea o viață sănătoasă și fericită.
