Academia de Studii Economice din București, cu sprijinul MSD România, demarează un amplu proiect de cercetare privind valoarea socio-economică a tratării cancerului în România și prima analiză a impactului unui pachet integrat de intervenții pentru controlul cancerului, de la prevenție și screening până la tratament. A doua direcție de cercetare este dată de analiza celor mai recente provocări în ceea ce privește tratamentul cancerului în contextul pandemiei COVID- 19. Acest proiect este susținut prin Programul Global de Granturi al MSD privind politicile de sănătate în domeniul cancerului și va primi o finanțare în valoare de 50.000 de dolari.
Pierderile socio-economice asociate cancerului
În contextul în care costurile indirecte extrem de ridicate ale cancerului cresc povara bolii atât asupra societății, economiei, cât și asupra indivizilor, proiectul își propune să dezvolte o fișă completă a costurilor indirecte ale cancerului în România, arătând magnitudinea poverii bolii și impactul indirect asupra productivității muncii și economiei.
În același timp, proiectul de cercetare vine să analizeze impactul investițiilor într-un pachet integrat de servicii medicale pentru controlul cancerului asupra sistemului de sănătate, precum și beneficiile sociale și economice.
“Demarăm prin intermediul acestui proiect prima analiză de impact a investițiilor în controlul cancerului pe care o vom înainta autorităților publice din domeniul sănătății. Aproape jumătate de milion de români se află în evidența cabinetelor de oncologie la nivel național, iar impactul cancerului poate fi analizat prin prisma costurilor economice (atât directe, cât și indirecte), a stresului emoțional al pacienților și rudelor, a efectelor secundare sociale și psihologice. Costurile ample asociate bolii includ costurile indirecte, cu impact negativ asupra economiei naționale și sunt compuse din scăderea productivității datorată pierderilor de venituri pe piața muncii a pacienților cu cancer, bazate pe trei motive diferite: mortalitate, absența temporară de la locul de muncă din cauza tratamentului sau a bolii și întreruperea permanentă a muncii”, afirmă Prof. Univ. Dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din București (ASE).
Pacienții cu cancer au, în medie, de trei ori mai puține șanse de a participa pe piața muncii cu normă întreagă[1]. „Chiar și atunci când un pacient cu cancer revine la muncă după sau între tratamente, productivitatea acestuia ar putea fi afectată semnificativ de nivelul efectelor secundare asociate anumitor tipuri de tratament. Pierderea productivității persoanelor active poate fi asociată cu orele de absenteism și cu zilele de concediu medical[2]. Prin urmare, din perspectiva societății, povara economică a cancerului este compusă din costuri directe, costuri informale de îngrijire și costuri indirecte[3]. Construcția bugetului alocat controlului cancerului ar trebui privită nu ca o cheltuială, ci, pe lângă numărul vieților salvate, ca pe o investiție cu rezultate favorabile în economie”, adaugă Clara Volintiru, Conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Relații Economice Internaționale (REI), ASE, și coordonatorul principal al proiectului de cercetare.
Proiectul va presupune, de asemenea, dezvoltarea unui set de recomandări de politici publice bazate pe progresele non-clinice în ceea ce privește tratarea cancerului în România, trecând în revistă diferitele opțiuni de politici de sănătate pentru gestionarea acestei afecțiuni. Rezultatele acestei evaluări vor fi diseminate pe scară cât mai largă, pentru a spori gradul de conștientizare și a sprijini în continuare fundamentarea politicilor publice bazate pe dovezi.
“Ne bucurăm că una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din România, Academia de Studii Economice din București, se alătură comunității globale de cercetători creată în cadrul Programului de Granturi al MSD. Dată fiind complexitatea acestei boli este nevoie de acțiunea sinergică a tuturor actorilor – autorități publice, mediul academic, organizații neguvernamentale și industrie – de altfel acesta este obiectului programului nostru la nivel global: susținerea cercetării și stimularea dezbaterii pentru identificarea unor recomandări și soluții clare și pragmatice. Sperăm ca și prin munca echipei de cercetători din cadrul ASE, România să poată avea un control cât mai eficient al acestei boli și să micșoreze impactul ei negativ la nivel social și economic”, spune Ana Dodea, Policy & Market Access Director, MSD Romania.
Obstacole sistemice și socio-economice pentru pacienții cu cancer
România se situează printre țările europene cu cele mai mici costuri de îngrijire a sănătății (costuri directe) pentru cancer pe persoană: 20 de euro pe persoană comparativ cu Luxemburgul, cu 184 de euro pe persoană[4]. Ca și în alte țări, costurile indirecte asociate cancerului sunt mai mari decât costurile directe. În ciuda faptului ca asigurările de sănătate din sistemul public care acoperă diagnosticul, tratamentul și urmărirea cancerului, pacienții cu cancer se confruntă cu diverse obstacole de organizare și funcționare a serviciilor specifice necesare dar și bariere socio-economice. De menționat sunt lipsa programelor naționale de screening eficace și nivelul slab de informare a populației în ceea ce privește factorii de risc și accesul la screening, ce se traduc într-un diagnostic tardiv, la care se adaugă liste lungi de așteptare pentru investigații critice precum PET-CT și RMN – uneori de săptămâni sau luni, lipsa facilităților de terapie de sprijin, ceea ce înseamnă că pacienții călătoresc uneori până la 12 ore pentru a ajunge la un centru pentru a-și îngriji boala oncolgică[5].
Echipa proiectului este alcătuită din Clara Volintiru, dr. (ASE) (co-PI), profesorul Rodica Zaharia (ASE) (co-PI), George Ștefan, dr. (ASE) și Marius Geantă, MD (Centrul pentru Inovație în Medicină).
Informații despre cancer
Cancerul reprezintă a doua cauză de deces în România, după bolile cardiovasculare. Numărul cazurilor noi de cancer depistate anual în perioada 2009-2018 a crescut de la 60 693 (2009) la 61 780 (2018), incidenţa cazurilor de cancer în aceeaşi perioadă, variind între 298,0‰oo locuitori şi 317,3‰oo locuitori. În ceea ce privește prevalența, numărul cazurilor de cancer a crescut de la 402 328 (2009) la 490 655 (2018), prevalenţa variind între 1975,3‰00 locuitori în 2009 şi 2519,8‰00 locuitori în 2018. Creșterea a fost permanentă, determinând un trend ascendent. Între 2009 și 2018, au fost înregistrate cu 88 327 mai multe cazuri[6].
Cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de mortalitate prin cancer, rata standardizată crescând cu 15% între 2000 și 2014. Este urmat de cancerul de colon, cancer de sân, cancer hepatic[7].
[1] Bates, N., Callander, E., Lindsay, D., & Watt, K. (2018). Labour force participation and the cost of lost productivity due to cancer in Australia. BMC public health, 18(1), 375.
[2] Volintiru, C. (2020) Economic Impact of Cancer in Romania. MSD Commissioned Report
[3] Hofmarcher, T., Lindgren, P., Wilking, N., & Jönsson, B. (2020). The cost of cancer in Europe 2018. European Journal of Cancer, 129, 41-49
[4] Luengo-Fernandez R, Leal J, Gray A, Sullivan R (2013) Economic burden of cancer across the European Union: a population-based cost analysis. Lancet Oncol 14(12):1165–1174
[5] ASE
{6} INSP, Analiza de situație, 2018
[7] https://cnsisp.insp.gov.ro/wp-content/uploads/2020/10/MORTALITATEA-GENERALA-2018-1.pdf
