a Rosiei Montane
Vineri, 6 februarie 2015, se împlinesc 1884 de ani de atestare documentară a Roşiei Montane. Alburnus Maior, numele latin al Roşiei Montane, apare menţionat în tăbliţa cerată nr. XVIII găsită în minele de aici şi datată 6 februarie 131.
Cu această ocazie, în cadrul Campaniei Salvaţi Roşia Montană, Asociaţia Bucureşti cu sprijinul Asociaţiei Alburnus Maior organizează cea de-a cincea ediţie a Zilei Roşiei Montane în peste 20 de oraşe din România şi străinătate.
Ziua Roşiei Montane este un eveniment care promovează patrimoniul cultural pe care Roşia Montană îl adăposteşte, alături de rolul său în istoria comunităţii locale. Este accentuată, totodată, necesitatea protejării şi punerii în valoare a acestui peisaj cultural ameninţat de un proiect minier în carieră deschisă.
Evenimentul propune publicului un program care acoperă numeroase activităţi, de la proiecţii de lung şi scurtmetraje, expoziţii foto sau de obiect şi dezbateri despre patrimoniul Roşiei Montane şi mişcările sociale de apărare şi susţinere a zonei, până la ateliere, piese de teatru şi concerte.
Documentarul “Noul El Dorado” (r. Tibor Kocsis, 2004), unul dintre cele mai semnificative filme care surprinde începuturile prezenţei companiei miniere Roşia Montană Gold Corporation în zonă, alături de scurtmetrajele „Cetatea de Aur a Roșiei Montane” (r. Adrian Steclaci,1957), „România-Geamăna” (r. Tică Darie, 2013) sau „Toamna Românească” (r. Matei Budeș, 2014) sunt doar câteva dintre proiecţiile cuprinse în programul Zilei Roşiei Montane din cele peste 20 de oraşe.
În Bucureşti, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, va avea loc expoziţia „Roşia Montană. Memoria Obiectelor”, organizată de Asociaţia Arhitectură. Restaurare. Arheologie, o invitaţie de a descoperi obiectele purtătoare ale memoriei celor care au locuit acele părţi ale Munţilor Apuseni. Expoziţia va fi alcătuită din exponate oferite de locuitorii Roşiei Montane, obiecte uitate prin poduri sau pivnițe, altele utilizate zi de zi; obiecte obișnuite sau excepționale, caracteristice unor ocupații, unui mod de viață; obiecte profane sau de cult, obiecte memoriale, împreună cu mărturiile deținătorilor despre însemnătatea lor.
Publicul clujean este invitat la piesa de teatru „Foc de voie” susţinut de studioul de teatru REACTOR de creaţie şi experiment, iar în Iaşi, copiii prezintă o altfel de perspectivă asupra situaţiei de la Roşia Montană în cadrul expoziţiei „Roşia Montană din suflet de copil”, organizată de Asociaţia Mai Bine.
Numeroase concerte vor întregi programul Zilei Roşiei Montane cu trupe precum Trei Parale, Ad Hoc, Crowd Control, Silent Strike cu Dan Basu, DJ ZO, Electric Brother, Aud Band, Firma, Simion Bogdan Mihai, precum şi mulţi artişti locali.
Ziua Roşiei Montane 2015 se va desfăşura în peste 20 de oraşe din România şi străinătate: Aiud, Alba Iulia, Bucureşti, Cluj Napoca, Roşia Montană, Sibiu, Turda, Oradea, Băile Herculane, Craiova, Timişoara, Târgovişte, Iaşi, Constanţa, Bacău, Bruxelles, Toronto, Paris, Munchen, Londra, Breda şi Chişinău.
Roşia Montană adăposteşte vestigii de o valoare excepţională, mărturii care atestă evoluţia activităţii miniere de-a lungul a peste două milenii. Peisajul cultural al Roşiei Montane, modelat de mineritul tradiţional, practicat aici încă din Epoca Bronzului şi cu dezvoltări succesive în perioada Romană, Evul Mediu şi Epoca Modernă este unul dintre cele mai reprezentative din Europa.
Vestigiile preistorice care atestă mineritul de suprafaţă, sistemul vast de exploatări subterane început în perioada dacică, în sec. I a. Chr. şi extins până recent în anii ’70, elementele supraterane care le corespund – micile halde de steril, tăurile, târgul minier, coastele de stâncă, canalele de dirijare a apei sau zonele de prelucrare cu şteampuri sunt caracteristici de o valoare universală.
Roşia Montană este ameninţată de un proiect minier aurifer care ar presupune dinamitarea şi transformarea în pulbere a celei mai mari părţi a sitului cultural. În sprijinul opoziţiei comunităţii locale la proiectul minier propus de Roşia Montană Gold Corporation s-au arătat de-a lungul timpului sute de mii de oameni din întreaga lume, instituţii şi foruri internaţionale, personalităţi publice, care şi-au manifestat opinia pentru respingerea proiectului minier.
