După un an de la începutul pandemiei, românii își redobândesc optimismul, valorile autoevaluării ca agent al schimbării întorcându-se la valori similare cu cele măsurate în 2018 – an neutru comparativ cu 2020 din punct de vedere al situației COVID 19, arată cel mai recent barometru realizat de organizația Ashoka România privind atitudinea și percepția românilor despre rolul de „creatori ai schimbării” în societate.
Studiul, realizat de Ashoka România împreună cu agenția de studii IZI data, a scos la iveală o atitudine foarte optimistă în rândul românilor, 8 din 10 persoane considerându-se creatori ai schimbării. Perspectiva pentru viitor însumează 9 din 10 români care cred că pot deveni ei înșiși creatori ai schimbării. De altfel, cu o majoritate de 93%, românii vor să ofere o astfel de educație civică și activă copiilor lor.
„După un an extrem de greu, în care incertitudinea a planat asupra tuturor sectoarelor, studiul pe care Ashoka îl prezintă astăzi este o gură de oxigen binemeritată pentru noi, ca sector, dar și ca simplii cetățeni.
Încă o dată, studiul demonstrează că indiferent de categoriile sociale, românii aleg să creadă că fiecare dintre noi poate avea o contribuție reală la schimbarea societății în care trăim și totodată la un viitor mai bun. Faptul că și cel de-al treilea studiu Ashoka relevă rezultate similare reconfirmă că românii cred în puterea lor de schimbare și sunt parteneri de încredere pentru proiectele pe care și noi ca organizație le susținem – fie că sunt proiecte Ashoka sau alte inițiative ale sectorului antreprenorilor sociali.
Practic, misiunea începută de Ashoka acum 4 ani în România ne demonstează că acum mai mult ca oricând avem deja bazele unui ecosistem al schimbării care se bazează pe lucru în echipă, orientare către soluții colaborative, empatie și leadership descentralizat”, explică Ana Murray, Country Director Ashoka România.
Dacă acum un an oamenii simțeau în mai mică măsură că schimbarea le stătea în propria putere, în prezent, fiecare dintre noi atinge maximul de 90%. Topul agenților percepuți ai schimbării nu se schimbă în ultimii ani, instituțiile statului fiind menționate pe locul 2 (32%), iar ONG-urile pe 3 (24%), fără diferențe semnificative față de valul trecut. Biserica și politicienii au înregistrat o scădere la nivel de încredere, pierzând fiecare câte 2 puncte procentuale în acest top.
Mai mult, ponderea unei autoevaluări pozitive și foarte pozitive în calitate de agenți ai schimbării revine la nivelul atins în urmă cu 3 ani. O ipoteză de testare a acestor date este sentimentul de neputință al oamenilor în vara anului trecut, când situația economică și socială au avut de suferit ca urmare a pandemie.
Factorii contribuitori la atitudinea de agent al schimbării rămân aceiași, autoeducația fiind în continuare pe primul loc – 90%, urmată de educația primită acasă – 80%.
„Avantajul oricărui barometru constă în posibilitatea de a urmări evoluția în timp a fenomenele sociale și modificărilor perceptuale. Am avut șansa, alături de Ashoka, să vedem într-o manieră care a părut animată acest “hop” al speranței, pe care 2020 l-a declanșat. Au scăzut toți indicatorii anul trecut, dar m-am bucurat să observ că a fost doar un „hop”, iar oamenii au revenit la nivelul anterior de încredere în forța proprie de a schimba societatea. După trei ani de măsurători recurente, pot spune că românii au speranța în ADN – iar de aici încep toate lucrurile bune”, adaugă Silvia Luican, fondator IZI data.
De asemenea, studiul trage un semnal de alarmă privind categoria de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 24 ani, unde aproximativ 2 din 10 tineri au pierdut încrederea că mai pot deveni creatori ai schimbării.
Ashoka România își propune ca barometrul privind atitudinea și percepția românilor despre rolul de „creatori ai schimbării” în societate să devină recurent, la fiecare șase luni, astfel încât să putem mapa atât comportamentele românilor cu privire la antreprenorii sociali, cât și percepția despre importanța unor creatori ai schimbării.
Despre studiu
Studiul a fost realizat de Izi Data, datele obținute fiind raportate în comparație cu un studiu comandat de Ashoka România în 2020, pe 1024 respondenți, reprezentativ național urban, autoadministrat online. Pentru studiul din 2021, s-a folosit metodologia Omnibus, chestionar online autoadministrat. Publicul studiului a fost reprezentat de bărbați și femei, peste 17 ani, utilizatori de internet, pe un eșantion stratificat pe structura național urbană a României, 1022 respondenți. Toți respondenții studiului s-au încadrat în următoarele socio-demografice: 52% femei și 48% bărbați, cu vârste cuprinse între 15-24 ani (14%), 25-34 ani (19%), 35-44 ani (27%), peste 44 de ani (40%). 49% dintre respondenți au educație medie, 48% au educație superioară și 2% educație inferioară. Dintre cei care au răspuns, 58% au copii, 42% nu au. Ca situație financiară a publicului, 45% dintre respondenți înregistrează venituri între 1.000-3.000 de lei, 23% sub 1.000 de lei, 23% peste 3.000 de lei.
