Potrivit unui Barometru global, 86% dintre manageri consideră inovaţia drept cea mai bună metodă de a crea noi locuri de muncă
· Inovaţia este un atu pentru încurajarea creşterii economice şi îmbunătăţirea calităţii vieţii
· Nouă din 10 companii anunţă un impact negativ al crizei economice asupra capacităţii lor de a inova
· Companiile europene sunt printre cele mai pesimiste în ceea ce priveşte mediul pentru inovaţie
· Bugetele pentru cercetare şi dezvoltare sunt mai vulnerabile într-un mediu de afaceri nesigur
GE (NYSE: GE) a dat publicităţii rezultatele celui de-al doilea „Barometru global al inovaţiei” care confirmă convingerea companiilor conform căreia inovaţia reprezintă principalul motor al prosperităţii, competitivităţii şi creării de noi locuri de muncă, dezvăluind în acelaşi timp modul în care contextele economice şi politice dificile şi nesigure pot limita capacitatea companiilor de a realiza inovaţii utile.
Anul acesta, Barometrul inovaţiei este un studiu global deoarece include aproape 3.000 de directori executivi din 22 de ţări, printre care Franţa, Germania, Polonia, Suedia şi Marea Britanie, toţi fiind implicaţi direct la nivelul procesului decizional şi al strategiei privind inovaţiile. Acesta este cel de-al doilea an consecutiv în care studiul este comandat de GE şi realizat de compania independentă de cercetare şi consultanţă StrategyOne, cu scopul de a identifica factorii determinanţi şi obstacolele aflate în calea inovaţiei, precum şi de a analiza observaţiile legate de oportunităţile şi dificultăţile privind inovaţia.
Nesiguranţa persistentă caracteristică economiei globale în urma crizei financiare a avut un impact marcant asupra capacităţii companiilor de a inova, nouă din 10 companii raportând dificultăţi mai mari privind accesarea finanţărilor externe sau o schimbare conservatoare a apetitului pentru risc. Mai exact, 88% din companii constată dificultăţi tot mai mari în privinţa accesului la capital de asociere, investiţii private şi fonduri guvernamentale, în timp ce 77% au raportat o reducere sau reevaluare a disponibilităţii companiilor de a-şi asuma riscuri. Participanţii din Franţa (89%), Marea Britanie (88%) şi Germania (84%) în special au raportat dificultăţi mai mari în ceea ce priveşte accesul la capital pentru inovaţii din cauza crizei economice, situându-se printre ţările cu cele mai mari valori dintre cele 22 de ţări incluse în studiu.
„Inovaţia este un atu puternic pe care pieţele îl pot folosi pentru a încuraja creşterea economică şi îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor,” a declarat Beth Comstock, vicepreşedinte senior şi director marketing al GE. „Inovaţia este cea care ne permite să valorificăm mai eficient resursele, să producem mai mult folosind mai puţine resurse şi să oferim soluţii mai bune problemelor cu care se confruntă o lume aflată în creştere. Actualul mediu economic şi politic global creează dificultăţi inovatorilor, iar acestea trebuie soluţionate.”
Investiţiile în cercetare şi dezvoltare sunt vulnerabile
Directorii executivi chestionaţi în cadrul acestui studiu arată că inovaţia şi competitivitatea sunt mai strâns corelate ca niciodată:
· 92% dintre manageri au declarat că inovaţia este principalul ingredient al unei economii naţionale competitive, iar 86% sunt de acord că inovaţia este cea mai bună metodă de a crea noi locuri de muncă în ţările lor.
· Pieţele în care companiile sunt mai mulţumite de contextul politic şi social pentru inovaţie au generat o creştere a PIB-ului mai mare (o medie de 5,19%) decât pieţele în care companiile sunt îngrijorate sau ameninţate de politici (o medie de 2,32%).
· Companiile au raportat cel mai ridicat grad de satisfacţie (75%) cu privire la sprijinul pe care populaţia îl acordă inovaţiei în propriile ţări şi cel mai scăzut grad de satisfacţie (42%) în ceea ce priveşte eficienţa şi coordonarea sprijinului guvernului pentru inovaţie.
Studiul a arătat că fondurile interne ale companiilor pentru iniţiativele de cercetare şi dezvoltare au fost puse în pericol în special atunci când comunitatea de afaceri a constatat o schimbare negativă sau o diminuare a sprijinului guvernamental.
· 71% dintre companiile care au raportat o schimbare nefavorabilă a politicii externe sau a priorităţilor de buget ale guvernului au raportat şi reduceri ale cheltuielilor proprii pentru cercetare şi dezvoltare.
„Investiţia în cercetare şi dezvoltare este un element esenţial al competitivităţii globale”, a declarat Comstock. „Reducerile de azi vor avea repercusiuni asupra progresului economic şi social în anii următori şi ar putea afecta grav capacitatea companiilor de a face faţă competiţiei.”
Companiile adoptă noua abordare a inovaţiei
„Crearea condiţiilor necesare realizării unor inovaţii utile presupune o combinaţie potrivită de factori externi şi interni, inclusiv o viziune corporativă clară – susţinută de o strategie operaţională eficientă – dar şi un context extern consecvent şi corect,” a declarat Comstock.
· 88% dintre directorii incluşi în studiu (o creştere de cinci puncte procentuale faţă de 2011) au fost de acord că modul în care companiile vor inova în secolul XXI este complet diferit de ceea ce am văzut până acum.
· Directorii admit faptul că inovaţia poate proveni din noi surse, 77% dintre ei recunoscând că persoanele fizice şi companiile mici şi mijlocii dispun în prezent de capacitatea de a fi la fel de inovatori precum companiile mari, iar 73% sunt convinşi că inovaţia va fi stimulată mai degrabă de creativitatea oamenilor decât de cercetarea ştiinţifică.
S-a constatat însă o neconcordanţă între importanţa acordată parteneriatelor şi nevoia de a le păstra în viitorul apropiat. S-a descoperit un „paradox al parteneriatului” datorat faptului că 86% dintre directori, la nivel global, consideră parteneriatele drept o componentă importantă a noului model al inovaţiei, dar numai 21% cred că identificarea partenerilor este o prioritate imediată pentru a inova mai mult zi de zi.
„Pentru a răspunde nevoilor reale la nivel global şi pentru a încuraja creşterea, companiile trebuie să se asigure că deciziile privind finanţarea şi strategia internă au la bază inovaţia,” a declarat Comstock. „Din fericire, studiul de anul acesta sugerează că acele companii interesate de competiţie sunt gata să adopte şi să pună în aplicare un nou model de inovaţie.”
Companiile europene sunt printre cele mai pesimiste privind mediul pentru inovaţie:
Cu excepţia Suediei, aflată pe locul trei la nivel global, participanţii europeni din cadrul studiului au fost printre cei mai pesimişti în privinţa contextului inovaţiei din ţările lor, încadrându-se sub media globală în acest clasament. Astfel, Polonia, Franţa şi Marea Britanie au fost printre ultimele cinci dintre cele 22 de ţări incluse în studiu, surclasând doar Japonia şi Rusia.
Deşi participanţii din ţările europene incluse în studiu s-au arătat pesimişti în ceea ce priveşte contextul inovaţiei în propria ţară, percepţia globală a multor ţări europene drept Campioni ai Inovaţiei a fost clar pozitivă, Germania clasându-se pe locul doi în topul celor 30 de ţări, surclasată doar de SUA. Marea Britanie, Franţa, Suedia sunt incluse în top zece, alături de Italia, Elveţia, Finlanda, Norvegia, Olanda, Europa şi întreaga UE, Spania şi Danemarca fiind incluse de către participanţii la studiu între primele 30 de ţări considerate Campioni ai Inovaţiei la nivel global.
