82% dintre români o să participe duminică, 25 mai, la alegerile europarlamentare conform Studiului national „Percepția românilor asupra agendei publice europene și a reprezentării la nivelul instituțiilor europene” realizat de Centrul de Marketing și Prognoză Socială.
Dacă 73% dintre respondenți vor vota cu partide politice, un procent de 29% declară că nu se simt reprezentați de partidele și/ sau alianțele politice înscrise în cursa electorală și că vor vota cu un candidat independent.
Dintre temele economice adresate de studiu, crearea locurilor de muncă se situează pe primul loc, indiferent că este vorba despre tineri (72%) sau despre toate categoriile demografice (70%). Acestea sunt urmate de asigurarea independenței energetice a U.E. (70%) și subvenționarea producției agricole (61%). Domeniul economic care prezintă cea mai scăzută importanță este finanțarea proiectelor europene relevante (48%).
Un procent de 82% dintre respodenți consideră sănătatea principala temă socială cu care se confruntă U.E. Educația ocupă locul al doilea (76%), fiind urmată de egalitatea de șanse între femei și bărbați (62%). Domeniile sociale au per total o medie ridicată a importanței în rândul românilor.
Preocuparea românilor pentru locuri de muncă se poate vedea și între domeniile de integrare europeană, pe primul loc al importanței aflându-se mobilitatea forței de muncă (71%). Independența justiției este și ea relevantă, situându-se pe locul doi ca importanță (52%). În schimb, românii nu sunt de acord cu legiferarea căsătoriilor între persoane de același gen, motiv pentru care acest aspect este pe ultimul loc al importanței (4,7%).
Dintre subiectele de interes pentru România, 39% dintre români sunt împotriva extragerii gazelor de șist în timp ce 29% se declară împotriva mineritul cu cianuri. Un procent de 36% nu știu nimic despre nici unul dintre subiecte. Integrarea României în spațiul Schengen ocupă primul loc în clasamentul temelor cu relevanță europeană (73%), urmată de sprijinirea Republicii Moldova în procesul de integrare în U.E. (51%).
Conform studiului, aproape o treime din români nu cunosc faptul că sunt reprezentanți la nivelul Parlamentului European (33%). Dintre numele cunoscute de europarlamentari români, Elena Băsescu se situează pe primul loc (72%), urmată la distanță considerabilă de Vadim Tudor (15%), Monica Macovei (6%) și Daciana Sârbu (6%). 64% dintre respondenți consideră că nu există nici un comisar european cetățean român și nici un judecător român în cadrul Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Peste o treime din cei care au știut că există un comisar european român, au știut să îi atribuie un nume (Dacian Ciolos), pe când doar 4% au știut să o numească pe Iulia Antoanella Motoc în persoana judecătorului român la CEDO.
Concluziile principale ale studiului „Percepția românilor asupra agendei publice europene și a reprezentării la nivelul instituțiilor europene” ar fi importanța pe care românii o atribuie temei legate de locurile de muncă, indiferent că vorbim de locuri de muncă pentru tineri (4,17 din 5), dacă locurile de muncă sunt la nivel național (4,26) sau în alt stat membru al Uniunii Europene (4,35).
Mediul este un domeniu pentru care s-au înregistrat rezultate aparent contradictorii, el nefiind văzut ca un domeniu de importanță majoră (3,68 din 5). Însă temele conexe cu acesta, respectiv extragerea gazelor de șist și exploatarea aurului cu cianuri, au cunoscut un grad ridicat de împotrivire din partea respondenților. Aceste două subiecte au cunoscut cel mai mare grad de răspunsuri ,,Sunt împotrivă”, dar și o mare parte de răspunsuri ,,Nu știu / Nu răspund”. Deși mediul nu reprezintă o temă de importanță crescută deoarece românii îl consideră un dat, în momentul menționării unor pericole la adresa acestuia respondenții au reacționat în sensul protejării mediului.
Cercetarea mai arată că aproape o treime dintre români nu știu că România este reprezentată la nivelul legislativului și al executivului european. Tema integrării minorităților naționale este neimportantă pentru 9,61% dintre români, puțin importantă pentru 10,53%. Doar 34,76% dintre aceștia consideră ca fiind extrem de importantă integrarea minoritățiilor naționale. Sondajul mai relevă și faptul că subiectul căsătoriilor între persoane de același gen este unul pe care românii nu îl acceptă, majoritatea neconsiderându-l măcar demn de adus în discuție.
Studiul a fost realizat pe un eşantion aleator de 978 de persoane, reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia cu vârsta mai mare de 18 ani. Structura eșantionului a fost asigurată prin generarea aleatoare a numerelor de telefon. Marja de eroare este 3.2%, la un nivel de încredere de 95%. Interviurile au fost realizate telefonic pe baza unui chestionar structurat iar colectarea datelor a avut loc în perioada 03.03.2014-30.04.2014.
Pentru fiecare parte a studiului, Centrul de Marketing si Prognoza Sociala detine date de profunzime care, in anumite conditii, pot fi puse la dispozitia celor care sunt interesati.
