- 86% dintre români consideră că schimbările climatice se datorează în special activităților umane
- Efectele cel mai frecvent menționate sunt creșterea frecvenței fenomenelor meteo extreme, accentuarea extremelor meteorologice, dar și cresterea temperaturilor medii anuale
- ANM: Luna Iunie 2018 a fost, la nivelul României cu 1,7 C mai caldă decât media lunilor Iunie din intervalul de referință 1961-1990
- ANM: În 2018 temperaturile și precipitațiile au atins un nivel record, pentru ultimii 60 de ani
Românii sunt din ce în ce mai preocupați de efectul schimbărilor climatice asupra țării. Conform Eurobarometrului din 2017, 36% dintre români sunt preocupați de schimbările climatice. Astfel, cel mai mare festival dedicat științei, Bucharest Science Festival, începe maine cu cea de-a șasea ediție și aduce în atenția publicului teme precum schimbările climatice și efectele pe care acestea le au în numeroase industrii. Festivalul se desfășoară în perioada 26-30 septembrie 2018 și reunește expoziții, conferințe și dezbateri, experimente și demonstrații, proiecții de documentare, în București și în țară.
În 2018 temperaturile și precipitațiile au atins un nivel record, pentru ultimii 60 de ani
Conform Eurobarometrului, mai bine de o treime dintre români este preocupată de schimbările climatice, în vreme ce un sfert sunt îngrijorați de episoadele frecvente de inundații sau secete. Cercetările recente vin în susținerea acestor preocupări – conform ANM, România urmează tendințele globale, înregistrând o triplare a numărului dezastrelor naturale, stabilind temperaturi record și fenomene extreme, precum valuri de căldură sau inundații. „Luna Iunie 2018 a fost, la nivelul României cu 1,7 C mai caldă decât media lunilor Iunie din intervalul de referință 1961-1990. La precipitații, la nivelul României, a fost depășită media valorilor lunare de precipitații pentru lunile Iunie din intervalul 1981-2010 cu peste 74%”, anunța Roxana Bojariu, director al Departamentului de Climatologie din cadrul ANM.
Aproximativ 86% dintre români consideră că schimbările climatice se datorează în special activităților umane
Conform unui studiu recent1 aproximativ 86% dintre români cred că schimbările climatice se datorează în special activităților umane, 81% considerând că România este afectată negativ în mare măsură, iar efectele cel mai frecvent menționate ca urmare a schimbarilor climatice sunt creșterea frecvenței fenomenelor meteo extreme, accentuarea extremelor meteorologice, dar și cresterea temperaturilor medii anuale. Una dintre industriile pentru care schimbările reprezintă o provocare este cea energetică, în România regăsindu-se numeroși jucători importanți pe piața energiei. Însă, în ceea ce privește utilizarea energiilor alternative în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, doar 38% dintre respondenții studiului consideră că ele reprezintă o prioritate pentru indivizi și pentru țară, iar 30% le consideră o prioritate doar pentru indivizi, nu și pentru țară. Astfel, cu excepția energiei hidroelectrice, celelalte forme de energie alternativă (solară, eoliană, geotermală, energia valurilor și mareelor) sunt considerate măsuri implementate în mică măsură.
Agricultura este o altă ramură dependentă de aceste evoluții ale climei. „Schimbările climatice vin cu provocări noi pentru fermierii din întreaga lume, creând scenarii care pot fi greu de anticipat sau de controlat în timpul unui sezon agricol. Cu ajutorul soluțiilor oferite de știință, fermierii pot face față instabilității meteorologice, reușind să producă hrană mai multă și mai nutritivă, utilizând în mod eficient resursele naturale, cum ar fi apa și solul. Fiecare tip de agricultură are beneficiile sale, iar fermierii pot alege ceea ce se potrivește cel mai bine fermelor pe care le coordonează. “ a declarat Mihaela Vasile, Președinte al Consiliului Director al Asociatiei Agrobiotechrom.
62% dintre români se consideră foarte puțin informați privind schimbările climatice
Majoritatea românilor chestionați consideră că sunt foarte puțin informați în ceea ce privește schimbările climatice și propunerile de soluții pentru a le combate. Pentru ei, organizațiile non-guvernamentale sunt cele mai active în găsirea soluțiilor, urmate de către autoritățile naționale și sectorul privat. Primul pas către implicarea activă și soluțiile eficiente este informarea corectă.
De șase ani, Bucharest Science Festival este organizat de către Asociația Secular-Umanistă din România (ASUR) și de Planeta Științei, bucurându-se de o rată mare de participare în rândul publicului de toate vârstele. Acest lucru demonstrează apetitul românilor pentru educația științifică, ce vine în sprijinul acțiunilor pe care aceștia le întreprind, pentru a-și asigura un mediu sănătos și durabil. De asemenea, pentru a promova educația științifică în școli, Bucharest Science Festival oferă un cadru interactiv în care elevii să experimenteze și să își dezvolte pasiunea pentru știință.
„Cheia dezvoltării unei societăți este dată de știință. Nu putem progresa dacă nu înțelegem lumea din jurul nostru, dacă renunțăm la curiozitate, dacă înlocuim rațiunea cu dogmatismul și superstiția. Avem nevoie de oameni competenți, pregătiți să facă față viitorului, iar educația STEM este un pas esențial spre atingerea acestui deziderat. Mă bucur să văd cum de la o ediție la alta, din ce în ce mai mulți oameni se arată interesați de știință, de aplicațiile ei, de influența societală a noilor descoperiri, mă bucur mai ales când văd interesul părinților și al profesorilor în a-i îndruma pe copii către înțelegerea științei.”, a declarat Toma Pătrașcu, directorul festivalului.
Ca în fiecare an, festivalul își propune să ofere publicului resurse de informare de calitate, reunind oameni de știință care au contribuit semnificativ în domeniile lor. Astfel, românii vor afla mai multe despre eforturile globale pentru a susține hrana a 10 miliarde de oameni, de la Silvia Dumitrescu (International Food Information Council Foundation) și Petra Jorasch (European Seed Association). Pasionații de astrofizică vor dezbate, alături de Dr. Paul McNamara, Project Scientist in cadrul ESA – European Space Agency, știința undelor gravitaționale, iar împreună cu Dr. Steven Goldfarb de la CERN, descoperirile făcute la cel mai puternic accelerator de particule din lume. De asemenea, tinerii vor putea vizita hubul de robotică înființat cu sprijinul BRD Groupe Société Générale în cadrul Facultății de Ingineria și Managementul Sistemelor Tehnologice din Politehnică. Acestea și multe altele sunt evenimentele ediției din 2018, care vor răspunde unui public cu interese diverse, dar unitar în pasiunea pentru știință.
Printre evenimentele de anul acesta se numără:
- Hrană pentru 10 miliarde de oameni. Nutriția între știință și mit. Cu Silvia Dumitrescu (International Food Information Council Foundation) și Petra Jorasch (European Seed Association), despre evoluția industriei agricole. Când: 27-29 septembrie, în școli și licee din București
- Inteligență artificială și impactul ei social. Sistemele Multiagent (MAS) există de mai mult de 25 de ani. În primii 10 ani ne-am dorit sisteme folosibile. În următorii 10 ani, am construit sisteme folositoare. Este timpul pentru sisteme multiagent folosite în viață de zi cu zi.
- Pseudoștiința și Fake News în epoca digitală. Cum separăm știrile adevărate de cele false? Cum putem să ne ferim de manipulare? Ce legătură există între epidemia de rujeolă și fake news? China, Rusia, SUA – cine și cum folosește știința pentru a manipula populația.
