Erich Fromm, autorul cărții Sufletul omului. Între geniul binelui și al răului, cea mai recentă apariție din opera sa la Editura Trei, în colecția Psihologia pentru toți, este cunoscut în primul rând pentru influența sa în psihologia umanistă. Conceptele analizate de Fromm sunt transpuse din zona filosofiei în realitatea imediată și, mai ales în „Sufletul omului”, el aduce în discuție diferite aspecte legate de viață, moarte și motivațiile conștiente sau inconștiente care îi determină pe oameni să facă diverse alegeri, în relație cu sine și cu semenii lor. Prin prisma experienței traumatice trăită în timpul celor două Războaie Mondiale, psihanalistul și sociologul german a căutat sursa agresivității umane și a instinctului distructiv, a nevrozei, sadismului și masochismului care nu sunt văzute printr-o asociere cu sexualitatea sau cu un comportament deviant, ci ca încercări ale oamenilor de a depăși sentimentul de alienare, de singurătate, de neputință.
Dincolo de aceste experiențe și de ideile analizate, Fromm a iubit oamenii și a crezut cu tărie în capacitatea noastră de crea, în empatie și în compasiune.
Iată și alte lucruri mai puțin cunoscute despre Erich Fromm (1900 – 1980):
1. Ca profesie, Erich Fromm a fost psihanalist. Dar vocația sa era aceea de filosof și a avut și pregătire în sociologie. “Analistul nu este un teolog sau un filosof și nici nu pretinde că deține competențe în aceste domenii. Dar, ca un doctor al sufletului, este preocupat de exact aceleași probleme ca filosofia și teologia: sufletul omului și vindecarea sa”. („Psychoanalysis and Religion”)
2. Nu a fost doar un teoretician al conceptelor distructive, iar activitatea lui nu s-a rezumat doar la a scrie despre violență. Implicarea sa în politică a fost una activă și concretă, el fiind activist al drepturilor civile. A condus mișcări de protest împotriva armelor nucleare și a participat la proteste împotriva războiului din Vietnam.
3. Preocupat de natură, el a atenționat încă de atunci că distrugerea a ceea ce ne înconjoară înseamnă distrugerea noastră. A organizat mișcări de protest și a lansat campanii pentru protecția mediului.
4. A avut trei căsnicii. Prima soție, Frieda Reichmann, a fost inițial psihanalista sa. Mai târziu, acest lucru a dus la destrămarea căsătoriei, dar cei doi au rămas în relații foarte bune, atât personale, cât și profesionale. A doua soție, Henny Gurland care i-a adus și cetățenia americană, a decedat în 1952, iar un an mai târziu, Annis Freeman i-a devenit a treia consoartă.
5. Erich Fromm era singurul fiu al unei familii de evrei ortodocsi. Copilăria sa nu s-a numărat printre cele mai fericite. Mama sa, Rosa Krause Fromm, a fost diagnosticată cu depresie; tatal său, Naphatli Fromm, comerciant de vinuri, era destul de temperamental, iar Erich a suferit din cauza mai multor fobii. Referindu-se la acea perioadă, el a caracterizat-o ca fiind „profund nevrotică”.
6. Relația lui cu religia a fost una tumultoasă. Deși a primit o educație conservatoare, Fromm a renunțat încă din tinerețe la credința religioasă, când a căpătat convingerea că religia este o sursă a divizării rasei umane. Această perspectivă a fost tot o consecință a expunerii la ororile produse de războaiele mondiale. El a declarat că, pe lângă faptul că s-a întrebat cum a fost posibilă existența acestora, „ am devenit extrem de suspicios în ceea ce privește toate ideologiile și declarațiile oficiale și mi s-a format convingerea că trebuie să te îndoiești și să pui sub semnul întrebării absolut tot”.
7. A murit în urma unui infarct miocardic în luna martie, aceeași în care s-a născut, cu patru zile înainte de a împlini vârsta de 80 de ani.
